Eliminarea aratului, alegerea soiurilor cu rezistență la secetă, adaptarea rotației culturilor de cereale și rapiță la specificul situației din zona de cultură sunt câteva dintre recomandările specialiștilor din agricultură pentru fermierii afectați de secetă. Ministerul Agriculturii a realizat un „Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice” cu recomandări pentru fermierii care trebuie să se adapteze la condițiile de secetă. Ghidul care a fost distribuit către direcțiile agricole a fost realizat împreună cu specialiștii de la Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şișești” și oferă exemple practice de tehnologii alternative aplicate cu succes la culturile înființate în toamna trecută. Sunt tehnologii care au permis obținerea unor producții ridicate și diminuarea pierderilor provocate de secetă.
„Seceta atipică (secetă pedologică + secetă și arșită atmosferică), instalată în 2022, impune îmbunătățirea practicilor agricole ținând cont de o serie de principii, cele mai importante fiind conservarea apei în sol și adaptarea rotației culturilor de toamnă (cereale și rapiță) la specificul situației din zona de cultură, precum și alegerea soiurilor recomandate cu toleranță și/sau rezistență la secetă. Recomandăm eliminarea pe cât posibil, în aceste condiții, a lucrării de arat, cât și a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezența unor populații ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenților patogeni deosebit de păgubitori)”, se arată în Ghid. Specialiștii arată că, dincolo de recomandările din acest Ghid, responsabilitatea deciziilor îi aparține în totalitate fermierului, cel care cunoaște cel mai bine condițiile specifice locației culturii și poate evalua consecințele deciziilor sale. Una dintre lucrările care permit conservarea apei în sol este dezmiriștitul, adică o lucrare superficială, la maximum 5 cm adâncime, imediat după sau concomitent cu recoltarea culturii premergătoare. „În acest fel se asigură: Ruperea capilarității superficiale a solului pentru conservarea apei în sol și limitarea fenomenului de evaporare a apei din sol; Încorporarea parțială a resturilor vegetale din miriște pentru protejarea solului (cu scopul de a evita încălzirea excesivă a solului); Germinarea semințelor de buruieni”, arată Ghidul.
Recomandările Ministerului Agriculturii vin în contextul unuia dintre cei mai secetoși ani din agricultură. La nivel național sunt peste 423 mii hectare de culturi agricole afectate de secetă, în 34 de județe. O situația dramatică este în Vrancea, considerat unul dintre județele cu cele mai pierderi provocate de secetă. Deși încă nu au fost finalizate evaluările la suprafețele calamitate de secetă, se estimează că aproape două treimi din suprafața agricolă a avut de suferit în acest an. De altfel, la grâu, producția media înregistrată în Vrancea nu a depăști 1000 kg/hectar, aproape o treime din producția anilor anteriori.
Ghidul poate fi consultat și AICI!