Ediția: Marți 28 Mai 2024. Nr. 6635
Ediția: Marți 28 Mai 2024. Nr. 6635

FOTO: Poveștile oamenilor în uniformă. Plutonier adjutant Ionuț Ciungu, singurul scafandru de la ISU Vrancea

Astăzi vom afla povestea singurului scafandru din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Anghel Saligny‟ al Județului Vrancea. Plutonierul adjutant Ionuț Ciungu este comandant de echipaj, conducător autospeciale și scafandru autonom în cadrul Detașamentului de Pompieri Focșani. Deși s-a născut și a crescut în Galați până la vârsta de 19 ani, plt. adj. Ionuț Ciungu spune că la origine este vrâncean, părinții fiind din Poiana Cristei, localitate în care s-au mutat toți trei în 2003. În copilărie, vrânceanul nu visa la o carieră militară, fiind atras mai mult de sport, însă nu la nivel de performanță.

După absolvirea Liceulu Tehnologic „Anghel Saligny‟ Galați, la recomandarea „vărului tatălui meu, Mitu Lera, care din păcate nu mai este printre noi, am ales cariera militară. Recomandându-mi mai întâi să fac armata, în perioada octombrie 2004-octombrie 2005 am făcut armata la Stația de Pompieri Adjud. Atunci m-am îndrăgostit de meseria de pompier‟, spune plt. adj. Ionuț Ciungu. La câteva luni după armată, mai precis în 2006, bărbatul și-a depus dosarul la ISU Vrancea și a fost încadrat la Stația de Pompieri Adjud ca servant. 

Copilăria și adolescența petrecute la Galați i-au oferit posibilitatea pompierului să învețe să înoate încă de la vârste fragede. „Profesor‟ i-a fost chiar tatăl care „era foarte bun înotător‟. La vremea aceea, plt. adj. Ionuț Ciungu nu-și imagina, spre exemplu, că va ajunge ca în 2007 să urmeze cursuri de formare profesională – scafandru, iar în 2009 să lucreze alături de cei doi scafandri pe care ISU Vrancea îi avea la acel moment la Detașamentul de Pompieri Focșani. 

„O echipă trebuie să aibă minimum 4 scafandri. (…) În momentul de față sunt doar eu la ISU Vrancea‟

Anii au trecut, iar în momentul de față, la ISU Vrancea, singurul scafandru rămas este plt. adj. Ionuț Ciungu. Însă o echipă de scafandri trebuie să aibă „minimum patru scafandri: șef de scufundare, scafandru de securitate și doi scafandri de intervenție‟. Așa că, atunci când este nevoie, în sprijinul scafandrului vrâncean vin colegii de la inspectoratele din apropiere sau cei care sunt disponibili în acel moment. „La intervenția din vara aceasta de la Doaga, în care, din păcate, a murit un tânăr, în sprijinul nostru au venit doi colegi scafandri de la Brăila și un coleg scafandru de la Galați ca să formăm o echipă. La rândul meu, anul acesta am intervenit în sprijinul colegilor de la ISU Bacău, ISU Neamț și ISU Iași‟, spune plt. adj. Ionuț Ciungu.

Unele misiuni de căutare a persoanelor înecate pot dura chiar și 3,4 zile, situația fiind cu atât mai complicată, cu cât salvatorii nu primesc întotdeauna îndeajuns de multe detalii. Plt. adj. Ionuț Ciungu atrage atenția asupra faptului că „sub apă nu prea poți să greșești. O greșeală este de ajuns și poți muri‟. Una dintre misiunile dificile de care-și aduce aminte scafandrul a avut loc în urmă cu aproximativ 10 ani: „Am avut o intervenție periculoasă la Ciușlea, exact în baraj. Un copil de 9 ani se afla la pescuit și a alunecat pe dale. Erau curenții foarte puternici atunci. Când am intrat în apă erau foarte multe gunoaie. Corpul se afla la o adâncime la 16 metri sub apă și acolo a fost mai riscant. În 5 minute l-am scos la suprafață, dar nu mai văzusem până atunci atâtea crengi și gunoaie…‟. 

La o misiune de acest fel, scafandrul vrâncean spune că se face mai întâi o recunoaștere a zonei. „Luăm barca și o cange și, în primul rând, căutăm plasele de pescari. Acelea sunt pericolul nostru numărul 1pentru că putem rămâne agățați în ele‟. După ce se asigură că este totul în regulă, intră în apă pentru a începe căutările propriu-zise. Colegii care rămân la mal îi supraveghează pe scafandrii care intră în apă cu ajutorul unei „balize pe care o legăm de noi, astfel încât colegii să știe unde suntem. Când ajungem la 70 de bari, ieșim la suprafață. Intrăm doi scafandri‟. 

O rugăciune și mult curaj

Cam acestea sunt elementele necesare unei misiuni reușite. Plt. adj. Ionuț Ciungu spune mereu o rugăciune și când pleacă la misiune, dar și când se întoarce, mulțumind Lui Dumnezeu pentru că „suntem bine‟. Din păcate, sunt și situații în care, în pofida efortului depus, persoanele aflate în pericol nu pot fi salvate. „O intervenție care m-a impresionat a avut loc în zona Panciu, într-un lac. A murit un bărbat de 35-40 de ani. L-am găsit reprede, însă nu în viață.  Când l-am scos la mal, tatăl lui mi-a strâns mâna și mi-a mulțumit. Am rămas uimit. Omul, în disperarea aceea, chiar a avut puterea să-mi mulțumească‟, povestește scafandrul.

Sunt și misiuni cu final fercit: „În 2010, eram la o piscină din oraș. Eram liber. La un moment dat, am văzut un bărbat care se agită în apă. Am întrebat imediat ce s-a întâmplat și am aflat că un copil este sub apă. Am sărit imediat în piscină, l-am identificat și l-am scos la suprafață. Norocul lui a fost că în zonă se afla un profesor de înot care i-a făcut resuscitare și, din fericire, și-a revenit‟. Plt. adj. Ionuț Ciungu spune că va continua să-și facă meseria de scafandru cu aceeași pasiune și dăruire până când îi va fi permis. Anual, vrânceanul merge la Centrul de Medicină Navală Constanța pentru vizita medicală și, de două ori pe an, pleacă pe litoral pentru antrenamente și misiuni. 

Din păcate, în acest sezon estival, mai multe persoane și-au pierdut viața pe litoral. Iată ce recomandări face scafandrul vrâncean: „Recomand turiștilor să asculte de indicațiile salvamarilor și să fie atenți la steagul arborat. Dacă este roșu, să nu intre în apă! Dacă este galben, pot intra doar profesioniștii. În cazul în care sunt luați de curenți, să nu se împotrivească, deoarece nu pot rezista foarte mult. Este mai bine ca persoana în cauză să se lase puratată de curenți, iar când aceștia scad din intensitate, poate încerca să ajungă la mal sau să ceară ajutor‟.

Când recuperează persoane înecate, pompierul intervine și în zonele de munte, acolo unde, în iernile grele, accesul se face doar cu șenilata. O astfel de misiune a avut loc la începutul acestui an când „am fost cu șenilata în Vrâncioaia la o persoană cardiacă pe care am adus-o în siguranță la Vidra, unde a  fost preluată de SMURD‟. Rezultatele deosebite obținute în urma intervențiilor i-au adus în 2014 o înaintare în grad înainte de termen, recompensă pentru care este recunoscător. 

De la viitor, plt. adj. Ionuț Ciungu își dorește să se antreneze și mai mult, să ducă la bun sfârșit toate misiunile. Totodată, vrânceanul speră la „o echipă de scafandri, astfel încât timpul de răspuns să fie mai scurt‟. „Colegilor le doresc să rămână la fel de implicați în activitatea lor, să-și continue antrenamentele, să-și îndeplinească misunile cu succes și să ajungă sănătoși la familie‟, iar pe tineri îi încurajează să aleagă cariera militară „deoarece aduce multe satisfacții‟.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?