Ediția: Vineri 29 martie 2024 Nr. 6593

Ediția: Vineri 29 martie 2024 Nr. 6593

VIDEO și GALERIE FOTO: Din Finlanda, la Focșani. Un consilier al ministrului Educației a explicat ce-i așteaptă pe elevi și profesori, prin noua lege a învățământului preuniversitar

La sediul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Vrancea a avut loc joi o dezbatere pe proiectul de lege a învățământului preuniversitar, la care au participat inspectori școlari, în frunte cu inspectorul general al IȘJ Vrancea, Daniela Gabriela Marchitan, cadre didactice, directori ai unităților de învățământ, reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor Vrancea și Radu Szekely, consilier al ministrului Educației. Printre principalele subiecte discutate amintim: rolul directorului administrativ, lipsa școlilor noi, dorința ca proba de la Bacalaureat la Limba și literatura română să fie probă individuală și clarificarea situației orelor de Educație fizică și sport.

În deschiderea ședinței, Daniela Marchitan a precizat că în cadrul acestei dezbateri sunt așteptate a fi discutate „atât părțile foarte bune din lege, cât și cele care ar trebui îmbunătățite‟, dându-i cuvântul invitatului de la Minister. Radu Szekely a spus că în această perioadă are loc „un tur al țării‟, „pe care-l facem nu pentru a încerca să vă convingem, ci pentru a vă explica ce este în spatele propunerii de lege pentru învățământul preuniversitar și pentru a asculta ce păreri și ce propuneri aveți pentru a îmbunătăți ceea ce este propus în actuala formă‟.

Oriunde te-ai uita, este o lipsă de încredere și cumva trebuie să scăpăm de ea‟

Consilierul ministrului Educației a explicat că la baza acestui proiect de lege se află cinci principii fundamentale. Revenit în țară în 2019, după „20 de ani în care am lucrat în învățământ în Finlanda‟, Radu Szekely spune că a fost „extrem de surprins negativ‟ de lipsa de încredere care există în societatea românească, în ceea ce privește relațiile profesor-elev, elev-profesor-conducerea sistemului și conducerea sistemului-societate. „Oriunde te-ai uita, este o lipsă de încredere și cumva trebuie să scăpăm de ea. Ar trebui să încercăm să avem din nou încredere unii în alții, altfel nu cred că o să reușim să implementăm aceste principii frumoase pe care le tot auzim, de echitate și excelență‟, explică Radu Szekely.

Principiul echității din spatele proiectului privind legea învățământului preuniversitar presupune „ca toată lumea să aibă o șansă egală, dar nu în sensul egalitarismului, adică nu aceeași soluție pentru toată lumea, ci o soluție care să i se potrivească cel mai bine fiecăruia în așa fel încât să-și atingă potențialul optim. Nu același lucru pentru toată lumea‟, mai adaugă secretarul de stat. Acesta a mai spus că procesul de selecție propus la intrarea în ciclul liceal se referă la acordarea șansei elevului de a-și atinge „potențialul maxim în contextul excelenței‟.

Alte două principii care stau la baza acestui proiect de lege „sunt autonomia și eficacitatea‟. Reprezentantul Ministerului Educației spune că se dorește ca unitățile de învățământ să aibă din ce în ce mai multă autonomie, însă nu este vorba despre o libertate absolută. În afară de „principiul centrării pe elev‟ care „era deja și în vechea lege și rămâne foarte important‟, un alt prinicipiu important este flexibilitatea, consilierul ministrului Educaței aducând în discuție „flexibilitatea la mai multe niveluri, și în ceea ce privește alegerea parcursului edcucațional‟ dar, printre altele, și posibilitatea ca elevul să aibă mai multă libertate începând chiar din gimnaziu de a-și alege „materiile în funcție de ceea ce-l interesează, iar la liceu și mai mult, și inclusiv, schimbarea profilului teoretic/vocațional/profesional va fi mult mai facilă în condițiile în care elevul constată că nu i se potrivește un anumit profil‟.

Care este rolul directorului administrativ?‟

Prezent la ședință, profesorul Tiberiu Dima, directorul adjunct al Școlii Gimnaziale „Ion Basgan‟ Focșani a cerut explicații suplimentare față de cele menționate în proiectul de lege cu privire la „postul de director administrativ care, sincer, nu știu ce adminsitrează pentru că noi deja avem contabil și administrator de patrimoniu‟. Radu Szekely a menționat că „director adminsitrativ este poate o denumire mai nefericită‟, în condițiile în care, „inițial se mergea pe conceptul de manager școlar‟. Secretarul de stat a explicat că „directorul administrativ este în subordinea directorului școlii‟, scopul acestuia fiind acela de a se ocupa de partea de dezvoltare, de atragere de fonduri, de proiecte etc..

În aceeași intervenție, directorul adjunct al Școlii Basgan a spus că „în România, în ultimii 30 de ani nu s-au mai construit școli‟, iar „noi, în România, suntem anacronici, funcționăm în două schimburi. Consider că toate proiectele legate de opționale și de alte lucruri frumoase se pot realiza dacă toată lumea învață dimineață, iar anumite activități se pot desfășura după-amiază‟. Cu această ocazie, Radu Szekely a atins subiectul vizelor de flotant care „se acordă cu ușurință pentru a merge în anumite zone și a aglomera anumite școli‟, ajungându-se în situația în care unele școli sunt supraaglomerate, iar altele goale. „Ca soluție administrativă, va trebui să ne gândim la relocarea claselor sub denumirea școlii respective într-o altă clădire‟, a spus consilierul ministrului Educației.

Tototdată, s-a mai vorbit și despre problema portofoliului elevului, despre care secretarul de stat a spus că va fi digital. În capitorul VIII „Curriculumul. Profilul absolventului. Portofoliul personal educațional‟, la Art. 61 punctul (2)se precizează că „portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare, diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale‟. Proiectul prevede ca fiecărei persoane să-i revină un link personalizat pe care-l va putea pune la dispoziție angajatorului, spre exemplu, astfel încât să renunțăm la „dosarul cu șină‟, a mai spus Radu Szekely.

Bacalaureat: Ce se întâmplă cu proba la limba și literatura română

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă, scrie edupedu.ro. Ei vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă. Proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările – constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

Unii profesori vor însă ca proba la limba română să fie de sine stătătoare. Printre cadrele didactice prezente în sala de ședințe a IȘJ Vrancea s-au aflat și Lidia Marcu, directorul Casei Corpului Didactic Vrancea și profesor de Limba și literatura română, și profesoara de Limba și literatura română Silvia Chelariu, șefa Centrului de Excelență județean, care au precizat că în ceea ce privește examenul de Bacalaureat, proba la această disciplină ar trebui să fie independentă de restul probelor. „Am încrederea că proba de Limba și literatura română va deveni o probă independentă. Cred că este o chestiune identitară (…). Vom avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung și cred că înțelepciunea va fi cea care va convinge, astfel încât Limba și literatura română să-și recapete importanța și consistența‟, a spus Lidia Marcu. Profesoara Silvia Chelariu a adăugat că „Limba și literatura română este disciplina în care trăim, în care ne naștem, în care gândim, în care iubim… Vă pot adăuga o grămadă de verbe… Eu cred că Matematica are același statut și că stă la baza dezvoltării tuturor celorlalte discipline‟.

Calificative sau litere la orele de sport

Nu doar Limba și literatura română a fost un subiect intens discutat în cadrul ședinței de joi, ci și problema orelor de Educație fizică și sport. Unii profesori de sport din județ fiind deranjați de înlocuirea notelor cu calificativele „ADMIS/RESPINS‟. La rândul său, Radu Szekely a spus că este o problemă ridicată și în alte contexte și că, „probabil aceste calificative vor fi înlocuite cu litere la toate disciplinele care sunt bazate pe vocație sau pe aptitudini fizice‟. Zeci de minute, sala a răsunat de voci care susțin că orele de Educație fizică și sport sunt vitregite și că acestei materii îi este știrbită din importanță din cauza deciziei de eliminare a notelor și înlocuire a loc cu calificative. La un moment dat, pentru a calma spiritele, inspectorul general a fost nevoit să intervină astfel încât „și ceilalți colegi să adreseze întrebări cu privire la alte subiecte‟.

Descentralizarea Cluburilor Sportive Școlare și a Palatelor Copiilor

Prezent în sală, Georgian Mocanu, consilier local și profesor de educație fizică, a atins atât problema orelor de Educație Fizică și sport, cât și cea a trecerii Cluburilor Sportive Școlare și a Palatelor Copiilor „sub umbrela primăriilor‟ care nu dispun de resurse financiare pentru susținerea acestor activități. „Noi avem deja un Club Sportiv Municipal unde asigurăm un buget destul de mare și, din păcate, nu reușim să mai suplimentăm un alt buget pentru activitățile sportive ale Cluburilor Școlare și ale Palatului Copiilor. Ministerului îi este foarte ușor să se debaraseze de aceste clădiri, aceste terenuri care includ niște cheltuieli, cheltuieli pentru cantonament, plăți pentru arbitraj, deplasarea sportivilor în teritoriu pentru competițiile oficiale… aici trebuie să ne asigurăm noi ca și municipalitate, ca și consiliu local, că avem un buget. Noi ne trezim acum că acest Club Sportiv va veni începând anul școlar 2023-2024 în curtea noastră. De unde putem găsi o parte financiară de susținere a activităților sportive?!‟, a întrebat Georgian Mocanu.

Descentralizarea patrimoniului deținut de ministere este o decizie luată de mult timp‟, a spus Radu Szekely care a adăugat că „Palatele Copiilor, Cluburile Copiilor și Cluburile Sportive organizează activități extrașcolare care sunt în interesul comunității, susțin învățarea, dar nu sunt parte a sistemului de învățământ. Sunt extrașcolare. (…) Principiile descentralizării au două capete: este cel de sus care spune: «Vă dăm!» și cel de jos care spune: «Primesc, și fac ceva cu lucrurile acestea». Haideți să găsim soluții pentru că este mult mai indicat să gândim constructiv. Lucrurile acestea se vor întâmpla. Va fi o perioadă de tranziție. Haideți să încercăm să găsim soluții‟.

Cu puțin înainte de încheierea dezbaterii, a luat cuvântul și Iulia Novac, vicepreședintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Vrancea care a veni însoțită și de Andrei Mihai Tîrcă, membru al CJE Vrancea. Tânăra a adus în discuție lipsa oportunităților. „Încredera este un principiu bazat pe comunicare. (…) Consider că încrederea nu vine deoarece nu ni se oferă oportunități. Foarte mulți, după terminarea anumitor studii, vor să plece în afară. Ideea începe încă de la liceu, deoarece noi suntem asociați cu ideea că nu vom avea un viitor bun aici, pentru că nu ni se oferă oportunități. Consider că ar trebui să vă gândiți mult mai mult la oportunități încă din liceu, să ni se creeze mici comunități‟, este de părere Iulia Novac. În ceea ce privește crearea oportunităților, proiectul noii legi prevede ca învățământul profesional să fie mult mai bine organizat și să funcționeze pe principiul dual, „adică 50% practică într-o unitate economică la un operator economic care să-i creeze elevului oportunități de angajare sau dorința de a rămâne în țară, în localitate‟, a precizat Radu Szekely.

Ministerul Educației a pus în consultare publică Proiectul Legii învățământului preuniversitar și Proiectul Legii învățământului superior – https://www.edu.ro/proiecte_legi_educatie_2022_consultare_publica . „Posibile soluții de îmbunătățire a proiectelor”, după cum arată ministerul, pot fi transmise pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro, până pe 24 august 2022.

Proiectul de lege privind învățământul preuniversitar poate fi consultat accesând linkul – https://bit.ly/3AiUyRr .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?