Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a elaborat recomandări pentru diminuarea deficitului comercial cu produse agroalimentare, iar măsurile propuse vizează, printre altele, dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene „De la Fermă la Furculiţă‟, digitalizarea, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi promovarea produselor autohtone şi a schemelor de calitate. Recomandările CNSM în vederea reducerii deficitului cu produse agroalimentare sunt incluse în Raportul asupra Stabilităţii Financiare (iunie 2021), publicat de Banca Naţională a României. Potrivit documentului, o sursă importantă a deficitul balanţei comerciale de bunuri provine din segmentul bunurilor de consum, acesta fiind la rândul său accentuat de comerţul cu produse agroalimentare.
„Astfel, deficitul comercial al bunurilor din industria alimentară este într-o continuă deteriorare, în special în ultimii cinci ani, interval în care aproape s-a dublat (4,4 miliarde euro, noiembrie 2020, valoare cumulată pe 12 luni), fiind parţial contrabalansat de excedentul pe segmentul materiilor prime agricole (mai ales cereale şi plante oleaginoase). Vulnerabilităţile generate de acest palier al balanţei comerciale au un potenţial sistemic din cel puţin două perspective: există o relaţie strânsă între adâncirea deficitului de cont curent şi probabilitatea de izbucnire a unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, respectiv criza actuală generată de pandemia COVID-19 a adus în atenţie sectorul agroalimentar prin prisma asigurării securităţii alimentare‟, precizează documentul BNR. În aceste condiţii, grupul de lucru CNSM creat pentru identificarea de măsuri pentru diminuarea vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare a propus o serie de soluţii prin care firmele din acest sector să fie stimulate să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, utilizând în mai mare măsură tehnologiile inovatoare în procesele de producţie.
Astfel, prima măsură propusă vizează dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să implementeze Strategia Uniunii Europene „De la Fermă la Furculiţă‟, în linie şi cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Suma recomandată este de minimum 45,5 miliarde de lei, iar programele ar trebui dezvoltate astfel încât să faciliteze şi emisiunile de obligaţiuni verzi de către autorităţi, bănci sau alţi investitori, se precizează în Raport. Cât priveşte digitalizarea, CNSM recomandă dezvoltarea şi bugetarea cu prioritate de programe care să utilizeze potenţialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declaraţia de cooperare „Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale‟ la care România este semnatară. Suma recomandată este de minimum 2,5 miliarde de lei. Pe de altă parte, este necesară îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, şi bugetarea corespunzătoare a acestor programe.
Totodată, autorităţile şi reprezentanţii asociaţiilor de profil ar trebui să implementeze o strategie pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate. În schemele de sprijin pentru companii, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară a firmelor care creează lanţuri alimentare, generează clustere locale, produc bunuri ecologice, bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, se află în lista potenţialilor campioni naţionali sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declaraţia „Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale‟, adoptă pe scară largă tehnologii digitale sau au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE „De la fermă la furculiţă‟. Potrivit Raportului de Stabilitate Economică, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin elemente non-generatoare de datorie externă s-a situat, anul trecut, la un nivel comparabil cu cel de la finalul anului 2019, scăderea investiţiilor străine directe fiind contrabalansată de creşterea absorbţiei de fonduri europene, pe fondul implementării măsurilor de redresare economică adoptate la nivel european.
Articol integral pe: https://bit.ly/3hUYCOf
