Micii proprietari de pădure sunt captivi tarifelor pentru servicii impuse de Direcția Silvică Vrancea după introducerea noului Sumal 2.0. Mii de proprietari de pădure vrânceni care au suprafețe mai mici de 10 hectare sunt obligați să plătească tarifele mai mari impuse de ocoalele silvice de stat pentru marcarea lemnului de foc. De la bugetul statului se asigură banii pentru paza pădurii însă marcarea arborilor se face contra cost de către ocoalele silvice unde este arondată pădurea. Tarifele erau considerate rezonabile până anul trecut însă au crescut enorm în acest an astfel încât a devenit mai rentabil să cumperi o mașină cu lemne de foc decât să folosești lemnul din pădurea deținută în proprietate.
Situația ne-a fost sesizată de mai mulți proprietari care susțin că sunt tarife discriminatorii pentru cei care vor taie câțiva arbori față de cei care au nevoie de sute de metri cubi de lemn. Oamenii din sistemul silvic spun că sunt tarife nesimțite pentru că îi afectează direct pe micii proprietari care folosesc lemnul de foc pentru încălzirea locuinței și care nu vând lemnul obținut din pădurea proprie. Unul dintre proprietarii nemulțumiți ne-a spus că a devenit practic „un consumator captiv” prin modul în care este stabilit tariful, care trebuie plătit la fel ca o factură la utilități, fără să poată fi negociat sau măcar contestat.
Mai mult, micii proprietari nu au posibilitatea practică de a putea alege serviciile altui ocol silvic care ar avea tarife mai mici. „Sunt nemulțumit pentru că sunt obligat să plătesc această sumă către Direcția Silvică pentru marcarea arborilor. Practic am devenit un consumator captiv deoarece nu pot încheia contract cu alt ocol silvic și trebuie să le plătesc banii pe care îi solicită ei pentru marcarea arborilor. Am făcut un calcul și la cât trebuie să le plătesc, mai adaug tăiatul arborilor, transportul până acasă și ajung la același preț ca atunci când cumpăr o mașină de lemn”, ne-a spus un proprietar de pădure arondat Ocolului Silvic Focșani.
Astfel, conform unei decizii a Consiliului Director al Direcției Silvice Vrancea, tariful stabilit pentru marcarea arborilor în pădurile proprietate privată începe de la 28 lei, fără TVA, pentru cantități mai mici de 20 metri cubi. Adică aproape 34 lei pentru fiecare metru cub de lemn. Este exact situația proprietarilor care au mai puțin de 10 hectare de pădure de pe care pot tăia maxim 50 metri cubi lemn de foc. Conform Codului Silvic, micii proprietari de pădure pot folosi maxim cinci metri cubi de lemn de pe fiecare hectar de pădure. „Pentru suprafețe de pădure mai mici de 10 ha, proprietarii nu sunt obligați să întocmească amenajamente silvice! În această situație este permisă recoltarea unui volum maxim de 5 mc/an/ha, în funcție de stadiul de dezvoltare a pădurii”, se arată în Ghidul gospodăririi pădurilor private realizat de Romsilva.
Proprietarii de pădure spun că tariful actual este mai mare decât anul trecut când plăteau doar 2,5 lei pentru fiecare arbore marcat. Conform calculelor făcute de proprietari, noul tarif crește costurile de trei ori față de anul trecut, pentru aceeași cantitate de lemn extrasă din pădure. Tariful scade la 10 lei pentru cei care au cantități cuprinse între 20 și 100 metri cubi, iar pentru cei care marcă mai mult de 100 metri cubi se ajunge la 5 lei. Ori, acest mod în care a fost stabilit tariful îi afectează direct pe micii proprietari, care dețin câteva hectare de pădure de unde folosesc lemnul pentru încălzirea propriei gospodării.
Tariful este unic la nivelul județului deși ar fi fost normal ca tariful să fie diferențiat în funcție de ocol silvic, de zona în care se află amplasată pădurea privată. Pentru că sunt cheltuieli diferite, dacă pădurea este la Andreiașu, la Bolotești sau între cele ale Ocolului Silvic Dumitrești și cele ale Ocolului Silvic Focșani. Surse oficiale spun că la fundamentarea cheltuielilor pentru stabilirea tarifului au fost luate în calcul diferite cheltuieli, precum carburantul mașinii care se deplasează în pădure, salariul delegatului, salariul pădurarului, costurile cu tușul de la toner sau cu hârtia folosită la documentele eliberate proprietarilor.
În mod surprinzător, tarifele pentru aceste servicii silvice sunt calculate diferit la alte ocoale silvice din Vrancea. De exemplu, la pădurile private administrate de Ocolul Silvic Vidra, tarifele sunt stabilite astfel încât să îi împovăreze cât mai puțin pe micii proprietari de pădure. Astfel, pentru cei care au nevoie de maxim cinci metri cubi de lemn se plătește 15 lei/mc iar pentru o cantitate mai mare se ajunge la 20 lei/ mc. În niciun caz 34 lei ca la Direcția Silvică Vrancea. De asemenea, în cadrul Romsilva, situația este diferită de la un județ la altul, cu direcții silvice unde aceste servicii sunt la prețuri diferențiate, în funcție de cheltuielile pe care le are fiecare ocol silvic.
„Credeți că această IT-izare este ieftină?”
Reprezentanții Direcției Silvice Vrancea spun că vina pentru această majorare a tarifelor o poartă introducerea noilor restricții prin noul sistem informațional integrat de urmărire a materialului lemnos Sumal 2.0. Oficialii din Ministerul Mediului anunțau inițial că prin modificările făcută la acest sistem va fi realizată debirocratizarea sectorului, prin eliminarea mai multor registre și documente, automatizarea fluxurilor de date care până acum se realizau manual. În realitate, au crescut cheltuielile celor care se ocupă de exploatarea pădurilor. Conform regulilor Sumal 2.0, silvicultorii trebuie să meargă în teren la punerea în valoare, la autorizare, la control de exploatare, la predarea parchetului.
Unul dintre pădurarii cu experiență din Direcția Silvică ne-a explicat că noul Sumal 2.0 a crescut enorm cheltuielile la ocoalele silvice, bani care trebuie recuperați de la cei pentru care se prestează servicii. „Costă foarte mult sumal 2.0. Credeți că această IT-izare este ieftină? Pentru cei mici este într-adevăr mult pentru că au volume mici, de câțiva metri cubi iar aceeași treabă o faci pentru 4-5 metri cubi și pentru 100 metri cubi. Însă este diferit să împarți suma la un volum mare de lemn și alteva la un volum mai mic. Se fac aceleași hârtii, aceleași deplasări în teren”, ne-a explicat silvicultorul.
Tarifele fundamentate la nivelul Direcției Silvice au fost ulterior aprobate de Garda Forestieră. Directorul Direcției Silvice Vrancea, Victor Dumitru, spune că propunerile de tarif au fost făcute în urma unor analize și fundamentări temeinice. „Tarifele sunt fundamentate de noi și aprobate de Garda Forestieră. Anul acesta, spre deosebire de anul trecut, datorită noul Sumal 2.0, toate documentele pentru autorizare, predare spre exploatare, pentru orice hârtie care se întocmește, trebuie făcute deplasări suplimentare. Pentru orice document, orice hârtie este obligatoriu să se meargă în teren pentru că trebuie date coordonatele parchetului. Dacă inițial erau două deplasări, acum înseamnă patru sau cinci deplasări. Nu numai pentru punerea în valoare, respectiv reprimirea parchetului. Din această cauză au crescut prețurile”, ne-a spus directorul Victor Dumitru. Acesta a explicat că a fost stabilit un tarif mediu pentru că ar fi imposibil să fie realizat un tarif diferențiat, în funcție de localitatea unde este situată suprafața de pădure. „Într-adevăr distanțele diferă dar am aplicat tarife medii, nu putem merge cu tarife diferențiate. Ideal ar fi tarif diferențiat dar practic este imposibilă o asemenea metodologie de tarifare”, a precizat directorul Direcției Silvice.
