Începând de luni, 15 martie 2021, creştinii ortodocşi intră în Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, pentru că este cel mai lung post din an. Duminica din ziua premergătoare Postului Mare este „Duminica Izgonirii lui Adam din Rai”, amintind astfel, conform unui material publicat pe site-ul crestinortodox.ro, de „căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El”.
În același timp, această duminică este sărbătorită de credincioși ca Duminica de Lăsatul Secului de brânză, ultima în care se mai poate mânca ‘‘de dulce”, zi ce încheie Săptămâna Albă, o săptămână pregătitoare intrării în Postul Paștelui. În Săptămâna Albă s-a putut consuma brânză, lapte, ouă şi peşte, de luni până duminică.
Lăsatul Secului de carne a avut loc cu o săptămână în urmă, respectiv la 7 martie 2021, în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi.
Cuvântul „sec”, din sintagma „lăsatul secului”, este înţeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post, însă Sfinţii Părinţi nu pun accentul doar pe mâncare, ci și pe seculum (saeculum), adică pe lumea împătimită, amintind că, pe perioada postului, omul cel vechi, cel păcătos, trebuie să dispară treptat, un prim pas pe această cale fiind sentimentul de căinţă. Sfinții Părinți au atras astfel atenția că postul înțeles doar ca efort alimentar, nu are nicio valoare, că ar trebui să îmbine ambele elemente constitutive ale naturii omeneşti și nu cu jumătăţi de măsură trebuie să se mulţumească credinciosul, ci trebuie să-L întâmpine pe Hristos cu întreaga sa natură: trup şi suflet.
* * *
Îmi amintesc mereu cu drag duminicile de dinaintea Postului Paștelui. Nu știu dacă acum mai e la fel, dar în acea săptămână, ce pregătea intrarea în Postul Mare, toată lumea se îngrijea să aibă în casă cele necesare pentru Lăsata Secului. Cred că nu e prea mult dacă spun că în mai toate casele de români, în duminica de Lăsata Secului, se găsea pe masă vreun fel de plăcintă aburindă cu brânză.
Mama ne pregătea dulciuri în fiecare duminică, dar aromele cele mai îmbietoare învăluiau bucătăria mai ales atunci când tava, plină cu plăcinte poale-n brâu, apărea pe masă în duminica de Lăsatul Secului de brânză.
Pe lângă minunatele poale-n brâu (care nu rezistau niciodată până seara, dintr-o tavă plină cu vârf), mama mai descoperise o rețetă de plăcintă cu brânză sărată și iaurt (un deliciu), dar îi reușeau, la fel de gustoase, și niște brânzoaice pufoase și aromate.
Frumos era faptul că de fiecare dată năvăleam pe toate aceste bunătăți, cât încă erau calde, și asta crea în casă o atmosferă de bucurie, o minunată stare de armonie și pace.
Auzisem pe la bunici de Spălăcanie, care se făcea în prima zi de post, luni, dis de dimineaţă. Spălacanie, adică se curățau bine toate oalele şi cratiţele în care s-a gătit „de dulce“, până în ziua de Lăsata Secului. Bunicii ne povesteau că în vremuri și mai îndepărtate, obișnuiau să păstreze oalele și chiar tacâmurile „de post”, separate de cele „de dulce”, pe care le foloseau, în funcție de moment.
Nu știu câte din toate aceste obiceiuri stricte se mai păstrează în zilele noastre, dar știu că am păstrat rețetele mamei cu sfințenie și aromele de poale-n brâu îmi umplu casa și astăzi, în duminica de Lăsata Secului. Secretul lor consta în faptul că mama folosea pentru umplutură, pe lângă brânza dulce, de vacă, și brânză de oi sărată, pe care o păstra la putina din cramă, dar și faptul că prăjea plăcintele în ulei amestecat cu untură, de unde căpătau un plus de aromă și frăgezime.
POALE-N BRÂU MOLDOVENEȘTI
Ingredientele necesare pentru zece plăcinte poale-n brâu mari, sau 18 plăcinte mici, sunt următoarele:
ALUAT:
500-550 g faină
25 g drojdie proaspată/1 plic drojdie uscată
2 ouă
1 linguriță zahăr
180 ml lapte ușor călduț
1 linguriță de esență vanilie
ulei de floarea soarelui și puțină untură, pentru prăjit
UMPLUTURĂ:
200-250 g brânza sărată (telemea) rasă
100 g brânză dulce de vaci scursă bine de zer – dacă este umedă/cremoasă folosiți doar 70 g
1 ou
coaja rasă de la o lămaie
1 plic zahăr vanilat
60 g zahăr
zahăr pudră
PREPARARE:
Pentru a pregăti aluatul, amestecăm făina cu drojdia dizolvată cu 1-2 linguri lapte calduț și 1 linguriță zahăr. Drojdia astfel dizolvată se adaugă peste făină, după ce crește în volum. Adaugăm apoi vanilia, ouăle și restul de lapte. Frământăm aluatul până devine neted și nu se mai lipește de mâini. Lăsăm la dospit în loc călduț timp de 30-45 minute, sau până își dublează volumul.
Între timp, pregătim umplutura. Amestecăm brânzeturile cu restul ingredientelor (ou, arome, zahăr), până se omogenizează totul.
După ce a crescut aluatul, întindem o foaie de cam 4 mm grosime și decupam din ea porțiuni în formă de cercuri sau pătrate. Pentru poale-n brâu mari folosim ca etalon mărimea unei farfurii pentru aperitiv, iar pentru cele mici, mărimea farfurii mici de desert. Punem umplutură de brânză pe jumatate din aluatul decupat, lăsând marginile libere (în jur de 1 cm), astfel încât atunci când suprapunem, să putem lipi aluatul cu ajutorul unei furculițe, cu care să presăm pe margine.
Le prăjim în uleiul încins, pe ambele părți, apoi le scoatem pe un prosop de bucătărie ce va absorbi surplusul de ulei și le pudrăm cu zahăr pudră sau tos, după cum ne place. E bine să nu le prăjim la foc foarte mic, pentru că vor absorbi ulei.
Poalele-n brâu moldovenești, la tigaie, sunt la fel de delicioase, atât calde, cât și reci.
PLACINTĂ CU IAURT ȘI BRÂNZĂ SĂRATĂ
INGREDIENTE:
(tavă 23×32 cm)
400 g foi de plăcintă
6 ouă mari
450 g iaurt bun (4 cutii, de preferat cel mai gras și cremos)
200 g cașcaval
300 g brânză sărată
ulei pentru uns foile
rom, vanilie, coajă de lămâie
Pentru topping:
150 g iaurt
2 ouă
PREPARARE:
Se preîncălzește cuptorul la 180°C.
Se amestecă 6 ouă cu un vârf de cuțit de sare.
Se rade cașcavalul și brânza sărată, apoi se amestecă împreună
Se adaugă 3 iaurturi (3×150 g) și se mixează până când se omogenizează bine compoziția.
Se adaugă și ouăle și se amestecă totul cu o lingură.
Se aromatizează compoziția cu vanilie, rom și coajă de lamâie.
Se ung 4 foi cu ulei, în timp ce se așează, una câte una, în tavă, formând primul strat de foi.
Dacă foile sunt un pic mai mari decât tava, atunci se pot încreți puțin, atunci când le punem în tavă.
Se toarnă peste foi un strat din compoziția de ouă cu iaurt și brânză.
Peste acesta se pune un alt strat de 2 foi, apoi crompoziție de iaurt cu brânză, și se continuă, în așa fel încât să avem 4 straturi de cremă și 5 straturi de foi. Ultimul rând de foi va fi format tot din 4 bucăți, așa cum a fost și la început.
Pentru topping se mixează 2 ouă cu 1 iaurt de 150 g și se unge partea de sus a plăcintei.
Se introduce tava la cuptor și se lasă 35-45 minute, sau până se rumenește frumos la suprafață.
Se scoate din cuptor și se lasă să se răcească, apoi se porționează cu un cuțit bine ascuțit.
La această rețetă se poate adăuga și zahăr (pudră), după gust, în compoziția de brânză și în topping, pentru cei care preferă combinația dulce-sărat (delicioasă). Ambele variante, sărată sau dulce, ale acestei plăcinte, sunt la fel de gustoase, cremoase și aromate.
În loc de încheiere, un gând de speranță: să avem un post cu folos, în care răbdarea, iertarea și bucuria să ne însoțească, și să nu uităm cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.” (Epistola către Romani, cap. 14)
