În municipiul Focşani există un singur asistent medical comunitar care identifică şi monitorizează persoanele vulnerabile şi/sau cu risc medico-social din oraş, însă atribuţiile sale sunt mult mai multe, aşa că le vom detalia în acest articol. Postul, scos la concurs de Direcţia de Asistenţă Socială Focşani, a fost ocupat în luna decembrie a anului trecut.
Pentru a putea deveni asistent medical comunitar, candidatul a trebuit să întrunească următoarele condiţii: să aibă „diplomă de școală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997 privind echivalarea studiilor absolvenților liceelor sanitare, promoțiile 1976-1994 inclusiv, cu nivelul studiilor postliceale sanitare; vechime în specialitatea studiilor minimum 6 luni; certificat de membru O.A.M.G.M.A.M.R (Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România); adeverință de participare la concurs; cunoștințe de operare calculator – nivel minim“, aşa cum apare pe site-ul posturi.gov.ro, la secţiunea Posturile vacante în Administraţia Publică din România.
Cu ce se ocupă un asistent medical comunitar?
Asistentul medical comunitar nu-şi petrece toată ziua la birou, misiunea lui este să meargă din casă în casă, mai ales acolo unde ştie că există persoane vulnerabile şi/sau cu o situaţie financiară precară, aproape de pragul sărăciei, şi să se asigure că strarea lor de sănătate este bună, însă nu numai atât. După ce a realizat un „inventar“ al populaţiei din colectivitatea locală, şi a identificat familiile nevoiaşe, asistentul medical comunitar pleacă pe teren pentru a se asigura, printre altele, că: adolescentele sau femeile care urmează să devină mame se prezintă la controalele medicale, copiii sunt vaccinaţi şi merg la şcoală, bătrânii singuri şi cu probleme de sănătate au acces la tratament.
În urma unei solicitări trimise Direcţiei de Asistenţă Socială Focşani, am aflat principalele atribuţii ale unui asistent medical comunitar: „– realizează catagrafia populaţiei din colectivitatea locală din punctul de vedere al determinanţilor stării de sănătate şi identifică gospodăriile cu persoanele vulnerabile şi/sau cu risc medico-social din cadrul comunităţii, cu prioritate copiii, gravidele, lăuzele şi femeile de vârstă fertilă;
– identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi sprijină înscrierea acestora pe listele medicilor de familie;
– semnalează medicului de familie persoanele vulnerabile din punct de vedere medical şi social care necesită acces la servicii de sănătate preventive sau curative şi asigură sau facilitează accesul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială la serviciile medicale necesare, conform competenţelor profesionale;
– participă în comunităţile în care activează la implementarea programelor naţionale de sănătate, precum şi la implementarea programelor şi acţiunilor de sănătate publică judeţene sau locale pe teritoriul colectivităţii locale, adresate cu precădere persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic;
– furnizează servicii de sănătate preventive şi de promovare a comportamentelor favorabile sănătăţii copiilor, gravidelor şi lăuzelor, cu precădere celor provenind din familii sau grupuri vulnerabile, în limita competenţelor profesionale;
– furnizează servicii medicale de profilaxie primară, secundară şi terţiară membrilor comunităţii, în special persoanelor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială, în limita competenţelor profesionale“, se arată în comunicatul semnat de ec. Mihai Ciobotaru, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Focşani.
„Administrează tratamente, în limita competenţelor profesionale!“
Întrucât are studii în domeniul sanitar, asistentul medical comunitar poate administra tratamente în limita competenţelor sale profesionale, respectând totodată prescripţia medicului de familie sau a medicului specialist. Atunci când identifică pe teren o persoană care are nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, fie anunţă de urgenţă medicul de familie, fie sună la 112.
Asistentul medical comunitar: „- informează, educă şi conştientizează membrii colectivităţii locale cu privire la menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi implementează sesiuni de educaţie pentru sănătate de grup, pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos împreună cu personalul din cadrul serviciului de promovare a sănătăţii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, iar pentru aspectele ce ţin de sănătatea mintală, împreună cu personalul din cadrul centrelor de sănătate mintală;
– administrează tratamente, în limita competenţelor profesionale, conform prescripţiei medicului de familie sau a medicului specialist, cu respectarea procedurii de manipulare a deşeurilor medicale, respectiv depozitarea deşeurilor medicale rezultate din administrarea tratamentelor prescrise de medic; ţin evidenţa administrării manevrelor terapeutice, în limita competenţelor profesionale;
– anunţă imediat medicul de familie sau serviciul judeţean de ambulanţă, atunci când identifică în teren un membru al comunităţii aflat într-o stare medicală de urgenţă“, mai scrie în răspunsul reprezentanţilor DAS Focşani.
Însă munca unui asistent medical comunitar nu se opreşte aici. Acesta trebuie să identifice şi să supravegheze în mod activ bolnavii aflaţi în evidenţele speciale – TBC, prematuri, anemici, boli rare etc. Asistentul medical comunitar: „- identifică persoanele, cu precădere copiii diagnosticaţi cu boli pentru care se ţine o evidenţă specială, respectiv TBC, prematuri, anemici, boli rare etc., şi le îndrumă sau le însoţesc, după caz, la medicul de familie şi/sau serviciile de sănătate de specialitate;
– supraveghează în mod activ bolnavii din evidenţele speciale – TBC, prematuri, anemici, boli rare etc. – şi participă la administrarea tratamentului strict supravegheat al acestora, în limita competenţelor profesionale;
– realizează managementul de caz în cazul bolnavilor cu boli rare, în limita competenţelor profesionale, conform modelului de management de caz, adoptat prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a H.G. nr.324/2019pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si finantarea activitatii de asistenta medicala comunitara;
– supraveghează tratamentul pacienţilor cu tuberculoză şi participă la administrarea tratamentului strict supravegheat (DOT/TSS) al acestora, în limita competenţelor profesionale“, potrivit aceleiaşi surse.
Gestionarea pacienţilor cu tulburări psihice şi a cazurilor de violenţă domestică
Pe lângă promovarea unui stil de viaţă sănătos, şi respectarea normelor de igienă personală, asistentul medical comunitar identifică persoanele care suferă de eventuale afecţiuni psihice din localitate şi le informează, atât pe acestea, cât şi familiile lor, asupra serviciilor medicale de sănătate mintală la care au acces. „- pentru pacienţii cu tulburări psihice, (n.n. asistentul medical comunitar) contribuie la realizarea managementului de caz organizat de centrele de sănătate mintală din aria administrativ-teritorială, ca parte a echipei terapeutice, în limita competenţelor; identifică persoanele cu eventuale afecţiuni psihice din aria administrativ-teritorială, le informează pe acestea, precum şi familiile acestora asupra serviciilor medicale specializate de sănătate mintală disponibile şi monitorizează accesarea acestor servicii;
notifică imediat serviciile de urgenţă (ambulanţă, poliţie) şi centrul de sănătate mintală în situaţia în care identifică beneficiari aflaţi în situaţii de urgenţă psihiatrică; monitorizează pacienţii obligaţi la tratament prin hotărâri ale instanţelor de judecată, potrivit prevederilor art. 109 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare şi notifică centrele de sănătate mintală şi organele de poliţie locale şi judeţene în legătură cu pacienţii noncomplianţi.“
Tot asistentului medical comunitar îi revine datoria de a identifica şi a anunţa autorităţile abilitate cu privire la cazurile de violenţă domestică, abuz sau alte situaţii care necesită intervenţia altor servicii decât a celor care sunt de competenţa asistenţei medicale comunitare. Mai mult decât atât, asistentul medical comunitar: „- participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;
– identifică, evaluează şi monitorizează riscurile de sănătate publică din comunitate şi participă la monitorizarea intervenţiei şi evaluarea impactului, din perspectiva medicală şi a serviciilor de sănătate;
– întocmesc evidenţele necesare şi completează documentele utilizate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv registre, fişe de planificare a vizitelor la domiciliu, alte documente necesare sau solicitate şi conforme atribuţiilor specifice activităţilor desfăşurate;
– elaborează raportările curente şi rapoartele de activitate, în conformitate cu sistemul de raportare definit de Ministerul Sănătăţii, şi raportează activitatea în aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale şi a diagnosticului medical al beneficiarilor.“
Colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii
Asistentul medical comunitar nu este singurul care trebuie să găsească soluţii la toate problemele descoperite pe teren. Astfel că, asistentul medical comunitar: „- desfăşoară activitatea în sistem integrat, prin aplicarea managementului de caz, cu ceilalţi profesionişti din comunitate: asistentul social/tehnicianul în asistenţă socială, consilierul şcolar şi/sau mediatorul şcolar, pentru gestionarea integrată a problemelor medicosocioeducaţionale ale persoanelor vulnerabile, şi lucrează în echipă cu moaşa şi/sau mediatorul sanitar, acolo unde este cazul;
– participă la realizarea planului comun de intervenţie al echipei comunitare integrate/planului de servicii, conform legislaţiei în vigoare, din perspectiva serviciilor de sănătate, şi coordonează implementarea intervenţiilor integrate dacă prioritatea de intervenţie este medicală şi de acces la serviciile de sănătate; participă la monitorizarea intervenţiei şi evaluarea impactului asupra beneficiarului, din perspectivă medicală şi a serviciilor de sănătate;
– colaborează cu alte instituţii şi organizaţii, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale, pentru realizarea de programe, proiecte şi acţiuni care se adresează persoanelor sau grupurilor vulnerabile/aflate în risc din punct de vedere medical, economic sau social;
– realizează alte activităţi, servicii şi acţiuni de sănătate publică adaptate nevoilor specifice ale comunităţii şi persoanelor din comunitate aparţinând grupurilor vulnerabile/aflate în risc, în limita competenţelor profesionale ;
– respectă normele eticii profesionale şi asigură păstrarea confidenţialităţii datelor la care are acces.“
