Consiliul Județean Vrancea, prin Muzeul Vrancei, organizează în perioada 3-6 august 2019, ample manifestări de comemorare a eroilor care au luptat, în vara anului 1917, în cele mai aprige bătălii din Primul Război Mondial, manifestări denumite „Vrancea Eroică-2019“. Astfel, Consiliul Judeţean Vrancea împreună cu Muzeul Vrancei vor organiza mai multe spectacole artistice tematice la mausoleele din Focșani, Mărăști, Soveja și Mărășești, dar și în Piața Unirii din Focșani.
Proiectul şi construcţia mausoleului au fost încredinţate arhitectului State Baloşin. La mausoleul din Focşani s-au făcut mai multe centralizări, în anul 1936 fiind înhumaţi în osuar 1.904 eroi, iar în morminte individuale (firide), 418 eroi, deci un total de 2.422 eroi.
Între anii 1916 – 1918, judeţului Putna i-a fost hărăzit să constituie teatrul celui mai mare război al neamului nostru şi armata română să scrie cu sânge pe teritoriul lui epopeea de rezistenţă în faţa celei mai formidabile invazii ce se văzuse aici, aceea a oştirilor nemţeşti comandate de August von Mackensen. La finele lunii decembrie, mai precis în seara zilei de 24 decembrie 1916, unităţile germane au intrat în oraşul Focşani, ocupaţia germană întinzându-se pe o perioadă de doi ani, până în anul 1918, creând astfel „cele două Românii”. Referindu-se la această situaţie, Constantin Kiriţescu semnala că „la sfârşitul lunei Decembrie, după căderea Focşanilor, operaţia dureroasă se sfârşise. Bariera de fier şi foc a frontului de luptă se oprise definitiv pe linia dorită de Marele cartier rus, ce cobora din munţii Oituzului, de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Siretului până la Dunăre. Ea va despărţi timp de doi ani, lungi şi grei, cele două frânturi ale ţării şi pe fiii ei”.
Aici, la Focşani, regimul de ocupaţie germană şi-a stabilit sediul administraţiei civile. În timpul acestei ocupaţii, locuitorii oraşului şi cei ai judeţului au avut de suferit o serie de „samavolnicii şi atrocităţi”, ca: rechiziţii, case distruse, deportări, arestări şi, nu în ultimul rând, muncă forţată în folosul armatei germane.
Dar victoriile repurtate de armata română în vara anului 1917 le-au dat focşănenilor speranţa că oraşul va fi eliberat şi că vor scăpa astfel de ocupaţia germană. Izbânda incontestabilă a românilor de la Mărăşeşti a creat panică în rândurile armatei germane, care au părăsit în grabă orașuul.
Iniţiativa ridicării Mausoleului – Osuar al Eroilor din Garnizoana Focşani a aparţinut aceluiaşi general Toma Lişcu, ajutat de locotenent – colonelul Dumitru Carlaonţ. Construcţia mausoleului din Focşani a fost începută încă din anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. În întreaga ţară se făceau eforturi deosebite pentru ridicarea însemnelor de cinstire a Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă din timpul Războiului de Reîntregire a României.
Ca şi în cazul altor opere de interes obştesc, s-au deschis liste de subscripţie, s-au organizat serbări, baluri etc., s-au pus în vânzare cărţi poştale, dar cel mai sigur era sprijinul financiar al instituţiilor statului: Primăria şi Prefectura. Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale a contribuit la strângerea sumelor necesare continuării lucrărilor la Mausoleul Eroilor din Focşani, prin avizarea favorabilă pentru distribuirea de cărţi poştale cu imaginea Mausoleului, care reprezenta „proectul de criptă pentru osemintele eroilor ce se va construi în acest oraş am constatat că sunt în număr de 400.000”. Lucrările pentru terminarea Mausoleului – Osuar s-au desfăşurat în salturi, ceea ce a condus la degradarea construcţiei până în 1929.
Anul 1932 a găsit construcţia tot nefinalizată, astfel că preocuparea majoră a Societăţii „Cultul Eroilor”, filiala Focşani, a rămas în continuare colectarea de fonduri pentru mausoleu, prin organizarea de diferite acţiuni; fondurile nefiind suficiente, lucrările au trenat. Lucrările considerate necesare pentru terminarea Mausoleului urmau să se execute în toamna anului 1940. În acest scop, Serviciul Tehnic din cadrul Aşezământului Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a întocmit un deviz în valoare totală de 1.400.000 lei, care cuprindea lucrările de la Mausoleu, împrejmuirea pe latura din faţă, precum şi casa paznicului. În perioada 1 ianuarie 1931 – noiembrie 1943 s-a continuat şi cu exhumările osemintelor eroilor din judeţele Putna şi Prahova, precum şi completarea lucrărilor de construcţie a Mausoleului Focşani. În total erau 2. 619 eroi (în firide 518, restul în criptă comună 2.101 necunoscuţi).
Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă de 457 mp. Peste corpul central se ridică o cupolă ce se sprijină în interior pe pandantivi şi arce, iar la partea superioară prezintă goluri arcuite în care s-au montat ferestre, cu scopul de a filtra lumina în interiorul mausoleului. Deasupra cupolei, în exterior, s-a amplasat o cruce din beton. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumătăţi de sferă, se profilează ca o etajare de linii curbe. Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte şi alta a unui cartuş în care sunt redate în relief atributele vitejiei şi victoriei (spada şi baioneta), s-a inscripţionat cu litere în relief: „PRO – PATRIA”.
Pe cripta din stânga se poate citi inscripţia: „Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”. „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi”, s-a înscris pe marmura albă de pe cripta centrală, iar de pe cea din dreapta aflăm că „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire. 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu”. Pe platforma superioară se află un monument din beton, rotunjit la partea superioară, pe care s-au fixat plăci de marmură. Acestea sunt marcate cu inscripţii ce amintesc de eroii vrânceni împuşcaţi în vara anului 1917, de către armata germană, pentru spionaj în favoarea armatei române şi care au fost înhumaţi în criptele mausoleului: „S-a ridicat această creştinească candelă din obol obştesc spre veşnica pomenire a eroilor: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ştefan Săcăluş, Dumitru Pantazică şi Vasile Gălăţeanu executaţi de inamic în ziua de 17 Aug. 1917 pentru nestrămutata lor credinţă în neam şi ţară. 17 August 1937”. Cea de a doua însemnare menţionează că: „Moartea de războiu e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică la care nu se plânge, ci se fac jurăminte”. Deasupra inscripţiilor se află o cruce în relief, înscrisă într-un cerc, cu raze între braţe. Pe aleea principală a fost amplasată o troiţă lucrată artistic, cu decoraţii crestate în lemn.
Mausoleele vrâncene, reabilitate de Consiliul Județean Vrancea
De reținut că Mausoleul de la Focșani a fost reabilitat printr-un proiect european derulat de Consiliul Județean Vrancea, denumit „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial“. Proiectul de reabilitare a mausoleelor vrâncene, în valoare de aproximativ 7 milioane euro, a fost iniţiat de Marian Oprişan, șeful administrației județene, în anul 2007 și a fost finalizat în 2013. Prin acest proiect, mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja au fost restaurate, consolidate, reabilitate şi introduse într-un circuit turistic împreună cu alte monumente de factură istorică şi religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie“. Marian Oprişan este singurul politician vrâncean care a acordat o atenţie deosebită mausoleelor vrâncene care amintesc de jertfele eroice ale poporului român făcute în numele libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale. Din 2015, Consiliul Județean Vrancea desfășoară, în jurul datei de 6 august, proiectul ”Vrancea Eroică”, prin care comemorează eroii care au luptat în Primul Război Mondial și care își dorm somnul de veci în mausoleele din întreg județul.
