A fost nevoie de circa 20 de filme care glorifică personaje precum X-Men, Iron Man şi alţi supereroi înainte ca universul cinematic Marvel să acorde rolul principal unei femei în ”Captain Marvel”, un film spectaculos care aduce în centrul atenţiei personaje feminine puternice, notează AFP.
În ”Captain Marvel”, care poate fi urmărit din 8 martie şi pe ecranele din România, personajele feminine sunt piloţi antrenaţi sau oameni de ştiinţă renumiţi, asta când nu au la dispoziţie o gamă întreagă de superputeri aşa cum este cazul lui Carol Danvers, alias Captain Marvel, interpretată de Brie Larson. După primul weekend de la lansare, pelicula s-a instalat confortabil pe primul loc în box-ofice-ul nord-american, cu încasări de 153 de milioane de dolari, potrivit datelor publicate de compania de specialitate Exhibitor Relations.
Laureată a unui premiu Oscar în 2016 pentru pelicula ”Room”, Brie Larson era până recent o figură a cinemaului independent, cunoscută pentru declaraţiile sale feministe. Pentru a-i da viaţă supereroinei costumate în roşu şi albastru, actriţa a trecut printr-un program de antrenament fizic care a durat nouă luni. Personajul său este pilot de elită în Forţele Aeriene ale SUA, iar în timpul unui coliziuni cu o navă extraterestră, este supusă unor radiaţii care îi conferă superputeri.
Devenită Captain Marvel, eroina este prinsă în mijlocul unui război intergalactic între rasa Kree (din care face parte şi eroina) şi rasa Skrull. Eroina încearcă să-şi ducă cu bine misiunea la final alături de agentul Nick Fury (interpretat de Samuel L. Jackson), un personaj recurent în universul Marvel, şi pisica Goose, care a devenit una dintre vedetele filmului.
Captain Marvel este ”unul dintre personajele cele mai populare şi cele mai puternice din revistele de benzi desenate şi va fi, de acum înainte, cel mai puternic erou din universul Marvel”, precizează Kevin Feige, directorul studiourilor Marvel, într-o prezentare a proiectului. Dotată cu abilitatea de a zbura, de a trimite raze cu fotoni sau de a absorbi energie, Captain Marvel are, de asemenea, o personalitate puternică care i-a permis, atunci când avea calităţi umane, să se afirme într-o lume în care femeile au puţine oportunităţi de afirmare. Filmul subliniază în mod special această temă dintr-o perspectivă feministă.
Prima supereroină care acţionează pe cont propriu
„A trebuit să luptăm ani de zile împotriva ideii false că spectatorii şi spectatoarele nu doreau să mai vizioneze filme cu supereroine”, a explicat Kevin Feige pentru revista Entertainment Weekly în septembrie. „Totul din cauza filmelor care nu au prins la public acum 15 ani. Cred însă că nu au avut succes nu pentru că protagonistele erau femei, ci pentru că nu erau bune”.
Feige se referă la filme care au primit recenzii negative din partea criticilor precum ”Elektra” în 2005, cu Jennifer Garner în rolul principal, şi ”Catwoman” (2004), din universul rival DC Comics, cu Halle Berry în rolul principal. În consecinţă, timp de un deceniu, Marvel s-a mulţumit cu personaje feminine care fac parte din diverse echipe de super eroi, aşa cum este Văduva Neagră din ”Avengers” (2012), interpretată de Scarlett Johansson.
Preocupate să dea naştere unor eroi cu un grad mai mare de reprezentativitate, studiourile Marvel, filială a Disney, au dat curs, în cele din urmă, cererii de personaje feminine puternice pe marile ecrane în contextul mişcării #MeToo. Marvel încearcă, de asemenea, să rivalizeze cu DC Comics (deţinut de grupul Warner), realizatorul ”Wonder Woman”, în regia lui Patty Jenkins (2017), care a avut un succes răsunător în sălile de cinema, cu 800 de milioane de dolari încasări. O continuare (”Wonder Woman 1984”) este preconizată a fi lansată la mijlocul anului 2020.
Marvel a dat deja lovitura anul trecut cu ”Black Panther”, care pune în scenă pentru prima dată supereroi de culoare în regatul ficţional Wakanda. Filmul, care a obţinut anul acesta trei Oscaruri, a devenit un adevărat fenomen. Cu ”Captain Marvel”, ideea este de a oferi atât un spectacol exploziv, potrivit convenţiilor genului, cât şi o lecţie de autoafirmare destinată publicului feminin.
Acţiunea peliculei, regizată de tandemul Anna Boden şi Ryan Fleck, este plasată în anii ’90, când nu existau telefoane mobile, nici dispozitive conectate, iar descărcarea unui document necesita minute sau chiar ore întregi. Această plasare în trecut conferă peliculei un aspect inedit care mizează din plin pe nostalgie şi constituie o sursă de umor, la fel cum coloana sonoră include melodii de la trupe preponderent feminine precum Garbage, Hole şi No Doubt.
