Modificarea adusă Codului Silvic şi aplicarea unor măsuri dispuse prin ordin oficial au rezolvat criza lemnului de foc, a afirmat ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, în cadrul unei întâlniri avută, joi, la sediul Primăriei Buşteni.
Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, oficialul a transmis că, în opinia sa, criza lemnului de foc a fost rezolvată în urma modificării Codului silvic şi prin aplicarea unor măsuri dispuse prin ordin de ministru. „În acest sens, demnitarul a amintit recoltarea arborilor doborâţi accidental de factori naturali, precum şi crearea cadrului legal prin care proprietarii de drept ai unui domeniu silvic sub 10 hectare, nedeţinători ai titlului de proprietate (de exemplu nu a făcut succesiunea) pot exploata, conform legii, suprafaţa respectivă dacă fac dovada că au achitat impozitul pe teren şi au un contract de prestări servicii cu autoritatea silvică, instituţie care va face exploatarea masei lemnoase”, se menţionează în comunicat.
Tot în domeniul silvic, Ioan Deneş, a vorbit despre măsurile luate în ceea ce priveşte parcurile naturale. „Prin măsurile de management şi ocrotire a pădurilor care se aplică în prezent de structurile silvice de administrare şi care s-au aplicat de-a lungul timpului s-a creat posibilitatea constituirii şi funcţionării unei serii semnificative de arii protejate în această zonă. Amintesc, Parcul Naţional Piatra Craiului, de pe teritoriile judeţelor Braşov şi Argeş, cu 10,9 mii hectare de fond forestier, adică 73,4% din suprafaţa totală a parcului, din care, o suprafaţă de 5,8 mii hectare este zona de protecţie strictă şi de protecţie integrală, în care este interzisă exploatarea resurselor naturale. De asemenea, Parcul Natural Bucegi, de pe teritoriile judeţelor Braşov, Dâmboviţa şi Prahova, cu 21,4 mii hectare de fond forestier, adică 65,9% din suprafaţa totală a parcului, din care o suprafaţă de 6,6 mii hectare este zonă de protecţie strictă şi de protecţie integrală’, a spus Deneş.
În acelaşi context, ministrul a subliniat că pe segmentul pădurilor virgine şi cvasivirgine includerea acestor suprafeţe are loc în Catalogul Naţional, unde sunt deja înregistrate 21.100 de hectare.
„Potrivit Codului silvic, pădurile virgine şi cvasivirgine sunt strict protejate, iar asigurarea protecţiei acestora pe termen lung se realizează prin includerea acestor suprafeţe de pădure în „Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”. În acest sens, autorităţile silvice au elaborat cadrul legal care stabileşte criteriile şi indicatorii pentru identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, au instituit proceduri adecvate pentru efectuarea studiilor necesare identificării acestor păduri şi a creat Catalogul naţional respectiv. În consecinţă, o suprafaţă de pădure de 21,1 mii hectare este deja inclusă oficial în catalog, procesul fiind în curs de desfăşurare. În cadrul unui proiect care a condus la înscrierea în anul 2017 pe lista patrimoniului mondial UNESCO a proprietăţii „Pădurile seculare şi primare de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”, ţara noastră, alături de alte 10 ţări europene, a contribuit cu 8 situri având 12 componente, însumând suprafaţa totală de 24 mii hectare şi 64,5 mii hectare suprafaţa zonei tampon, ce reprezintă 41% din suprafaţa totală a proprietăţii UNESCO menţionate. Unul din aceste situri este ŤCodrul secular Şincať din judeţul Braşov, cu o suprafaţă de 338.2 hectare şi 445.8 hectare – zona tampon'”, a precizat oficialul.
Întregul articol pe https://bit.ly/2Barj4z
