Locuința în care a copilărit inventatorul vrâncean Ion Basgan rămâne o necunoscută pentru autoritățile focșănene. Verificările realizate până acum în arhive au infirmat informațiile apărute în spațiul public, în ultimele luni, despre o casă în care se presupunea că s-ar fi născut și ar fi copilărit inventatorul. Informațiile de la Direcția pentru Cultură Vrancea arată că imobilul de pe strada Ion Basgan, despre care se credea că a aparținut familiei inventatorului nu are nicio legătură cu acesta. Reprezentanții Direcției pentru Cultură au verificat la Arhivele Naționale și la Primăria Focșani toate informațiile disponibile despre casă, iar rezultatele contrazic speculațiile făcute până acum.
Conform raportului final, Ion Basgan s-a născut într-o locuință de culoare galbenă de pe fosta stradă Grădinari, la numărul 7, din Focșani. Informația este prezentată într-un document de naștere semnat de tatăl său, preotul Ștefan Basgan. Harta străzilor din Focșani din acea perioadă arată unde era amplasată strada Grădinari, la distanță de actuala stradă Ion Basgan, fostă Profetul Samoil. Ulterior, reiese din informațiile din arhive, familia preotului Basgan s-a mutat într-o casă situată pe fosta stradă Profetul Samoil. Preotul locuia cu chirie într-o casă a Primăriei, așa cum reiese din documentele administrației locale. Deși a încercat să cumpere locuința la o licitație organizată de municipalitate, preotul nu a reușit achiziția, dar a continuat să locuiască în acel imobil.
Verificările celor de la Direcția pentru Cultură au avut loc după ce în spațiul public au fost prezentate informații referitoare la starea de degradare în care se află un imobil situat la numărul 5 pe strada Ion Basgan, imobil despre care s-a spus că ar fi aparținut familiei Basgan și în care s-ar fi născut și copilărit inventatorul vrâncean. „Imobilul situat la nr. 5 pe stada Ing. Ion Basgan a aparținut ofițerului Gh. Mărgineanu, conform unor schițe din 1896 care se regăsesc în fondul Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale. În listele electortale din anul 1908 se regăsește numele ofițerului la aceiași adresă Profetul Samoil nr. 9. În același document apare, pe strada Profetul Samoil nr. 10 și numele tatălui savantului Ion Basgan, Ștefan Basgan – preot. Din documentele de arhivă cercetate recent, funcționarii Direcției Județene pentru Cultură Vrancea au descoperit și intenția preotului Ștefan Basgan de a cumpăra imobilul din strada Profetul Samoil nr. 10, imobil al municipalității, unde locuia ca și chiriaș”, arată raportul realizat de Direcția pentru Cultură. Acesta menționează că toate documentele studiate demonstrează, fără nici un dubiu, că familia Basgan a locuit la altă adresă față de cea menționată mai sus, la adresa respectivă locuind ofițerul Gh. Mărgineanu.
Reamintim că, potrivit informațiilor vehiculate anterior, imobilul de la nr. 5 de pe strada Ion Basgan ar fi fost locuința în care s-a născut și a crescut marele inventator. „Cel mai bine pentru acest imobil ar fi să ajungă în proprietatea autorităților locale. În acest fel s-ar crea o ocazie cât de mică să fie introdus într-un program de restaurare, fie cu fonduri proprii fie cu cele europene. Oricum ar fi, numai să se petreacă o dată ceva pozitiv cu această clădire. Așa cum se poate observa în fotografia alăturată, edificiul merită a fi salvat, deoarece este o casă deosebită, construită la începutul secolului al XX-lea pe când se năștea savantul Ion Basgan și prezintă câteva elemente arhitecturale care o recomandă iubitorilor de istorie locală veche”, se arată în articolul semnat de Florin Dîrdală de la Arhivele Naționale Vrancea.
Povestea inventatorului Basgan
Inginerul inventator Ion Basgan, cel care a creat metoda de foraj sonic rotativ, s-a născut pe 24 iunie 1902, la Focșani. Este fiul preotului ortodox Ștefan Basgan și al Măriei, casnică, care provenea dintr-o familie veche de păstori ardeleni. Conform informațiilor de pe www.ionbasganfoundation.ro, Ion Basgan a urmat cursurile primare (1907 – 1913) la Scoala nr. 2 din Focșani, care astăzi îi poarta numele și în continuare a urmat Liceul Internat din Iași. După absolvirea liceului, candidează la o bursă de studii scoasă la concurs de Societatea Petrolieră „Steaua Română”, impunindu-i-se încheierea unui contract cu societatea ca după absolvire să lucreze cel puțin cinci ani ca angajat al acesteia. Obținând bursa, a plecat în 1920 să studieze la Scoala Superioară de Mine și Metalurgie de la Leoben (Austria). După terminarea studiilor și obținerea titlului de inginer-minier în 1924, a efectuat un stagiu de practică la exploatările de petrol de la Pechelbronn din Alsacia (Franța), unde exploatarea petrolului se efectua prin galerii miniere.
În luna august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, întors în țară conform contractului, s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea Steaua Română, urmând să lucreze în zona Moreni – Gura Ocniței. Urmărind săparea sondelor pentru extracția petrolului, observă că forajele se executau empiric și că nu exista o bază teoretică științifică și se dedică cercetărilor în vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sondă cu ajutorul instalațiilor de foraj. După o perioadă de observații, măsurători și studii, Ion Basgan este românul care în anul 1932 revoluționează tehnica forajului, respectiv trecerea de la forajul rotativ la forajul rotativ percutant, prin punerea în regim vibratoriu a sapei de foraj, metodă după care se forează și în prezent.
Brevetele de invenție au fost înregistrate atât în România dar și în Statele Unite. Din păcate, în 1939 a început al Doilea Război Mondial iar brevetul a fost utilizat prin furt, folosire fără licență în activitatea de extracție a petrolului. Deoarece era proprietatea unui cetățean din România – stat considerat inamic de către puterile aliate – brevetul a fost sechestrat în SUA de către Custodele Proprietății Inamice la 23 octombrie 1943. După 20 de ani, Administrația SUA a emis la 13 octombrie 1965 Ordinul de Desechestrare nr. SA-838 prin care s-au atribuit inventatorului „Toate drepturile, titlurile și interesele lui Ion Basgan din și urmare a Brevetului nr. 2.103.137, inclusiv toate drepturile de autor acumulate și toate pagubele și profiturile recuperabile prin lege sau echitate pentru înlocuirea acestora în trecut”. Cu toate că au fost întreprinse numeroase demersuri, Ion Basgan nu a reușit să-și recupereze drepturile de autor cuvenite ca urmare a utilizării descoperirilor și invențiilor sale, evaluate de o comisie de experți germani la circa 8,4 miliarde de dolari.
Ion Basgan a murit la 16 decembrie 1980, în urma unui al doilea infarct, în brațele fiului său Ginel și în prezența soției sale, Angela.
