România a reușit, cu ajutorul Politicii Agricole Comune (PAC), în cei 10 de la aderarea la Uniunea Europeană, să dobândească poziția de lider european în producția de miere și să restructureze sectorul viti-vinicol, dar a rămas în continuare cu o slabă organizare a fermelor mici și a filierelor pe produs și cu un nivel ridicat al sărăciei în mediul rural, susține Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene. „România arată așa cum este, cu progrese și evoluții pozitive, dar și cu anumite deficiențe și probleme de rezolvat. În orice caz, perioada de ucenicie ca nou stat membru a trecut, derogările și perioadele de tranziției acordate prin Tratat au ajuns la final, iar acum diferența față de celelalte state membre poate veni din poziționarea României la nivel european în diferitele dosare dezbătute în instanțele comunitare de decizie. În privința dosarului agricol, România este un actor important prin prisma rolului sectorului în economia României și a UE, dar și din prisma nivelului contribuției politicii agricole comune la susținerea agriculturii și a economiei rurale”, a declarat Mihail Dumitru.
Potrivit sursei citate, în cei 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Politica Agricolă Comună (PAC) a contribuit și contribuie la schimbări importante în structura sectorului agricol și economiei rurale românești, precum și la îmbunătățirea vieții populației rurale. „Ca puncte tari aș menționa: creșterea veniturilor agricole, dobândirea poziției de lider european în producția de miere de albine, modernizarea și restructurarea sectorului viti-vinicol, dezvoltarea agroturismului și turismului rural, iar la polul opus: slaba organizare a fermelor mici și a filierelor pe produs, numărul redus al produselor cu indicații geografice protejate le nivel european și menținerea nivelul ridicat al sărăciei în mediul rural”, a precizat Dumitru, întrebat despre evoluțiile din agricultura românească în ultimii ani.
În ceea ce privește modul în care fermierii români au știut să profite de fondurile europene pe care le-au avut la dispoziție prin PAC, în cei 10 ani de la aderare, directorul general-adjunct al DG AGRI a susținut că o parte dintre ei, „cei mai mulți”, și-au dezvoltat afacerile și nivelul de competitivitate, însă au fost și unii care au preferat să cheltuiască subvențiile, „fără să investească în viitor”. „Cei care au înțeles au accesat fondurile, au investit banii obținuți, și-au dezvoltat afacerile și nivelul de competitivitate. Alții însă au preferat să cheltuiască subvențiile fără să investească în viitor. Multe proiecte din prima programare financiară au fost mult întârziate și în final unele anulate, iar fondurile publice blocate în aceste proiecte s-au pierdut. Sper ca în noua perioadă să nu se mai repete această situație și toate fondurile alocate să fie cheltuite eficient cu rezultate vizibile pentru agricultura și economia rurală românească”, a menționat oficialul european.
Continuarea pe http://bit.ly/2rsIwDh
