O mai bună gestionare a solului, în special a zonelor împădurite și mlăștinoase, asociată cu o agricultură mai bine gândită, ar putea avea un efect major contra efectelor negative ale schimbărilor climatice, potrivit unui studiu publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de AFP. Emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi reduse considerabil, cu aproape 11,3 miliarde de tone de CO2 pe an până în 2030, conform acestui studiu vast. Această reducere este mult mai mare (30%) decât cea menționată anterior în ultima estimare din domeniu și va conserva totodată producția alimentară și biodiversitatea.
Această cantitate reprezintă 37% din cantitatea de emisii ce trebuie redusă în vederea menținerii încălzirii globale sub 2 grade Celsius până în 2030. Această lucrare constituie cea mai cuprinzătoare evaluare efectuată până în prezent privind modul de reducere și de stocare a dioxidului de carbon (CO2) în cadrul pădurilor, a terenurilor agricole și în zonele de mlaștină, utilizând în exclusivitate soluții naturale. „Astăzi, impactul nostru asupra solurilor este responsabil de un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, iar modul în care vom folosi și gestiona terenurile în viitor ar putea oferi 37% din soluția contra schimbărilor climatice”, a explicat Mark Tercek, președintele ONG-ului The Nature Conservancy, care a participat la acest studiu alături de alte cincisprezece instituții. „Trebuie să creștem producția de alimente și cherestea pentru a face față creșterii populației globale care ar putea ajunge la nouă miliarde de oameni până în 2050, însă trebuie să facem acest lucru prin continuarea luptei împotriva încălzirii globale, investind în natură, dar și în energii și în mijloace de transport curate”, a susținut el.
Plantele și solurile din ecosistemele terestre absorb în prezent echivalentul a 20% din cantitatea de CO2. Însă activitățile zootehnice, agricole și forestiere generează CO2, metan și oxid de azot, gaze cu puternic efect de seră. Ecosistemele oferă oportunități deosebite pentru a minimiza în mod semnificativ schimbările climatice, indică studiul.
Potrivit acestuia, arborii au cel mai mare potențial de a absorbi emisiile de C02, pe lângă îmbunătățirea calității aerului și a apei și conservarea biodiversității. Pădurile acoperă 30,6% din suprafața terenului sau 3,9 miliarde de hectare.
Studiul arată că cele mai eficiente trei măsuri de creștere a numărului și a dimensiunii copacilor — reîmpădurirea, evitarea defrișărilor și o mai bună gestionare a pădurilor — ar putea elimina 7 miliarde de tone de CO2 pe an din atmosferă până în 2030, ceea ce echivalează cu îndepărtarea a 1,5 miliarde de autoturisme de pe drumurile publice. Conform analizei, cele cinci țări în care suprafețele masive de păduri ar putea reduce cele mai multe emisii de CO2 sunt Brazilia, Indonezia, China, Rusia și India. O parte importantă (42%) a celui mai mare potențial de reîmpădurire în vederea combaterii schimbărilor climatice depinde de reducerea pășunilor pentru animale, obiectiv ce poate fi atins prin îmbunătățirea eficacității producției de carne sau printr-o schimbare a obiceiurilor alimentare, precum reducerea consumului de carne de vită.
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), terenurile agricole reprezintă 11% din solurile de pe glob, iar schimbările în ceea ce privește exploatarea acestora ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 22%, se mai arată în studiu. De asemenea, analiza insistă asupra necesității conservării zonelor mlăștinoase, ce reprezintă doar între 4% și 6% din suprafața mondială dar care absorb și rețin cea mai mare concentrație de CO2 pe hectar, respectiv un sfert din total. Astfel s-ar putea reduce 14% din emisiile de carbon.
