În cadrul compartimentului pensii internaționale al Casei Județene de Pensii (CJP) Vrancea, pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 505 cereri privind stabilirea unor drepturi de pensie comunitară sau confirmarea stagiului de cotizare realizat în Romania, conform procedurilor prevăzute în regulamentele internaționale.
Potrivit celor declarate de directorul CJP Vrancea, Adrian Juravle, țările care au făcut obiectul solicitărilor cu ponderea cea mai mare din totalul celor înregistrate sunt: Italia, Spania și Germania și, într-o măsură mai mică, Grecia, Austria, Franța, Suedia, Ungaria, Israel, Moldova și Cehia. „Totodată, pe lângă activitățile curente (activitate ghișeu, emitere formulare E001, E210, E211), în cursul anului 2016 au fost soluționate, prin emitere decizii și/sau certificare stagiu de cotizare, un număr de 101 de cereri înregistrate în anii anteriori (2014-2015), odată cu completarea dosarului cu documentele solicitate atât beneficiarilor cât și instituțiilor abilitate din statele membre”, a precizat Adrian Juravle.
Astfel, numărul total de 377 cereri privind dosare comunitare prelucrate în anul 2016 au fost soluționate după cum urmează: 56 de dosare soluționate prin emiterea deciziei, în situația în care CJP este instituție în cauză; 153 de dosare soluționate prin emiterea deciziei în situația în care CJP este instituție de instrumentare; 30 de solicitări de confirmare a perioadelor de asigurare din România; 138 de solicitări de confirmare a perioadelor de asigurare din străinătate. „Pe ansambu, soluționarea acestora s-a făcut cu respectarea termenelor prevăzute de lege (termene care, prin natura activităților și durata mare datorată timpului efectiv alocat corespondenței, sunt în general de câteva luni), principalele impedimente semnalate în instrumentarea acestor cereri fiind: lipsa documentelor care atestă stagiul de cotizare anterior datei de 1 aprilie 2001 (carnet de muncă, alte acte justificative privind sporurile cu caracter permanent sau încadrarea în grupe de muncă etc.); lipsa documentelor de identificare reală și operativă a persoanei (în special a CNP-ului); durata relativ mare necesară traducerii documentelor; necunoașterea de către solicitanți a prevederilor legale în domeniu atât în ceea ce privește condițiile minime obligatorii necesare deschiderii drepturilor – în țară sau în străinătate – cât și în ceea ce privește procedura efectivă și documentația necesară”, a detaliat Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea.
Reglementări privind drepturile pensiilor internaționale
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securității sociale. În relațiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.
În relația cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) și cu Elveția Regulamentele (CE) nr. 883/2004 si 987/2009 sunt aplicabile începând cu 1 aprilie 2012, respectiv 1 iunie 2012. „CJP Vrancea, prin Compartimentul pensii internaționale asigură aplicarea prevederilor regulamentelor comunitare din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială, în vederea protejării drepturilor de pensie și neîngrădirii liberei circulații a lucrătorilor migranți, asigurând totodată desfășurarea procesului de comunicare dintre solicitant și instituțiile abilitate sau dintre organismele de legătură din statele membre UE prin intermediul formularelor europene de legătură. În acest sens, instituția noastră înregistrează cererile de pensii internaționale depuse la sediul său, de persoanele îndreptățite, instrumentează dosarele, emite și comunică tuturor instituțiilor în cauză din străinătate formularele, documentele și deciziile de admitere a cererii de înscriere la pensie sau de respingere a cererii, după caz”, a declarat Adrian Juravle, directorul CJP VRancea.
Procedura de stabilire a pensiei comunitare
Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislatiei în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat. În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011. „Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate. Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis”, a precizat Adrian Juravle.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).
Cererea trebuie să fie însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie. „Vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România: carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege”, a detaliat Adrian Juravle precizând că, potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor.
Cei care nu au carnetul de muncă trebuie să solicite adeverințe
Persoanele care nu au carnetul de muncă trebuie să solicite eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care trebuie să cuprindă obligatoriu cel puțin următoarele elemente: denumirea angajatorului; datele de identificare a persoanei;
perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă; menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; funcția, meseria sau specialitatea exercitată; salariul tarifar de încadrare; denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Actele trebuie să aibă număr și data de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității. „Este necesar să se solicite instituției competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menționate mai sus, aflate în posesia solicitantului, în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială. În perioada de tranziție către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătură și instituțiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menținându-și rolul și modul de utilizare”, a declarat Adrian Juravle.
Principalele formulare standard de legătură
Principalele formulare standard de legătura în materie de pensii sunt, potrivit informațiilor furnizate de directorul CJP Vrancea, următoarele: E202 – Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrânețe; E203 – Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaș; E204 – Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate; E205 – Atestat privind cariera de asigurat în … (România); E207 – Certificat privind cariera asiguratului; E210 – Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie; E211 – Sumarul deciziilor; E213 – Raport medical detaliat; E001 – Formular de comunicare.
„După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente. Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condițiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislațiilor naționale în materie”, a detaliat Adrian Juravle.
Revizuirea drepturilor de pensie
O persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat în mod legal și într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene. La calculul pensiei comunitare se au în vedere și perioadele de asigurare realizate în celălalt stat membru implicat. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională în plată și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.
Drepturile de pensie cuvenite urmează a fi primite, fie în România, fie în statul de domiciliu (loc de ședere permanentă), în acest din urmă caz persoana interesată comunicând direct sau prin intermediul instituției competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transferată suma cuvenită cu titlu de pensie din sistemul public de pensii din România.
