În această perioadă a anului, fiecare așteaptă, într-un fel sau altul, sărbătorile de iarnă. Unii dintre noi le așteaptă postind. Postul alimentar este practicat de mii de ani de toate culturile lumii și este considerat, printre altele, ca fiind un prilej pentru detoxifierea organismului. Moderația și echilibrul în alimentație pot fi considerate, fără drept de tăgadă, calea spre o viață mai lungă, într-un corp mai sănătos. În post există totuși riscul ca o dietă standard să se dezechilibreze, pentru că lipsesc alimentele de origine animală. De regulă, în post nu putem slăbi pentru că neavând elementele care produc o senzație de sațietate, tendința de a mări cantitatea de glucide va fi prezentă în marea majoritate a timpului. Consumul mărit de pâine, cartofi, orez, paste făinoase va împiedica o posibilă pierdere în greutate. Marea majoritate a celor care spun că au slăbit în post, sunt cei care practică metoda înfometării. Dar postul nu trebuie să însemne o perioadă de înfometare sau de restricționare severă a unui aport echilibrat de glucide și lipide pentru organism. Perioadele de post nu reprezintă un pericol pentru sănătatea corpului nostru, dacă vom ține cont de câteva aspecte importante. Există anumite situații, mai cu seamă cele ale persoanelor înaintate în vârstă, cele cu diferite boli și suferințe, în care nu se recomandă perioadele lungi de post. Este foarte important ca în post să ținem cont de unul dintre cele mai importante aspecte ale nutriției și anume să avem o alimentație variată.
Pentru câteva sfaturi prețioase în această perioadă am stat de vorbă cu medicul primar de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice dr. Maricica Franciuc și am aflat că postul ajută la detoxifierea organismului.
„Suntem în postul Crăciunului și nu este lipsit de interes să discutăm câteva lucruri legate strict de componenta alimentară a postului și nu de cea spirituală, dar cele două componente sunt indestructibile și definesc noțiunea globală de POST. În afara postului, nutriția corectă, sănătoasă, sugerează că o rație calorică adaptată individual trebuie să conțină anumite procente din cele trei principii alimentare esențiale: proteine, glucide (zaharuri), lipide (grăsimi). La rândul lor, proteinele pot fi din surse vegetale sau animale și lipidele asemenea. Datorită faptului că în post nu pot fi consumate alimente de origine animală (carne+derivate, pește, ou, brânzeturi, lactate) într-un fel dieta poate suferi unele dezechilibre. Dat fiind faptul că perioadele de post nu sunt foarte lungi, în general aceste mici dezechilibre nu sunt cu risc pentru îmbolnăviri. În situațiile persoanelor cu anumite boli, ce necesită diete speciale, sau în situațiile persoanelor foarte în vârstă (persoane adinamice, cu anemii, afecțiuni de tip osteoporoză, etc), sau cu activități fizice mari, este bine a nu se renunța la alimente de tip lactate, brânzeturi, ou, cu eventuală dispensă din partea forului religios.
Pentru a evita pe cât posibil dezechilibrele nutriționale în perioada de post, este bine ca persoanele care au optat pentru acest lucru să aibă totuși o alimentație diversificată. Ce înseamnă acest lucru? A se folosi alimente zilnic din următoarele grupe: fasole uscată, mazăre, linte, soia (sunt alimente sățioase, cu un conținut corect de proteine vegetale și de preferat a se consuma fierte, înăbușite, nu prăjite), cartof, orez, paste făinoase (în cantități moderate, nu la aceeași masă cu pâine), de asemenea dacă se poate evita modul de gătire prăjit. Este indicat consumul de pâine neagră, intermediară, secară, albă (veche de o zi), nu în combinația amintită mai sus și este bine ca acestea să nu constituie completarea pentru sațietate (se poate ajunge și la o pâine la o masă!), legume preparate sau congelate roșii, ardei, dovlecel, fasole verde, păstăi, vinete, ciuperci, conopidă, brocolli, salată verde etc., fructe (minimum două fructe proaspete la gustările dintre mese). Nu este greșit ca în post o masă, mic dejun sau cină, ocazional să fie constituită din fructe. De asemenea fructele oleaginoase (alune, migdale, nuci, fistic) crude sau uscate în cuptorul personal, sunt sățioase, bogate în proteine, vitamine și lipide vegetale și pot fi mâncate ca o masă (cu pâine) sau ca și completare la o salată.
Dulciurile, produse de post, în cantități mici și nu consumate zilnic, pot și ele constitui un desert pe perioada postului. Un desert sănătos îl constituie fructele coapte (mere, gutui). Găsimile (uleiuri vegetale de porumb, de soia, de floarea soarelui, de măsline, de semințe, de struguri, etc) se recomandă a fi consumate în cantități mici, de preferat crud în salate sau adăugat la finalul gătitului. Pe cât posibil a se evita prăjirea!
Este cunoscut faptul că alimentele de origine animală și în special carnea sunt mai greu digerabile, iar prin metabolizare rezultă mai multe „deșeuri” toxice, pe care parțial corpul le inactivează și atunci aceste perioade de post pot ajuta la o oarecare detoxifiere a corpului, la evitarea sațietății excesive după consumul unor alimente grase și implicit greu digerabile, așa încât nu poate fi nimic rău în a mai renunța o vreme la acest tip de alimente. Nu se recomandă înfometările repetate în perioada postului, reducerea excesivă a cantităților de alimente sau a numărului de mese! Acestea pot duce la stări de oboseală accentuată, dureri de cap, datorită scăderii zahărului în sânge și chiar lipotimii (leșin).
Foarte importantă este trecerea din post la alimentația anterioară. Aceasta trebuie să se facă treptat, cu un singur fel de mâncare la o masă, cu completarea de legume, astfel încât să nu fie sporite cazurile de indigestii, crize colecistice(„de fiere”), dureri abdominale, etc. Astfel să ne putem bucura de sărbătorile mult așteptate la noi acasă și nu în alte locații, cum ar fi spitalul!”.
