Ministerul Agriculturii vrea să încurajeze distribuirea de produse locale și regionale în cadrul programelor de încurajare a consumului de produse agricole în școli, respectiv legume-fructe, lapte și produse lactate. Noile regulamente europene prevăd că Programul pentru școli va unifica actualele programe de distribuire a fructelor, respectiv a laptelui și produselor lactate în unitățile de învățământ. Modificările propuse sunt supuse dezbaterii publice de către Ministerul Agriculturii care vrea să afle părerea beneficiarilor despre noile reguli. Se va pune accent pe distribuirea produselor proaspete, dar cu anumite excepții pentru produse prelucrate, în funcție de adaosul de zahăr, sare și grăsimi, măsuri educative pentru ambele programe sau posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme de până la 20% o singură dată pentru un an școlar.
Schimbările au loc după ce rapoarte de evaluare și studii asupra acestor programe au arătat că este nevoie atât de mai mulți bani, în special pentru programul dedicat laptelui și produselor lactate, dar și de măsuri educative la nivelul unităților de învățământ. În prezent, elevii primesc un măr de cel puțin 100 grame, în limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev, lapte (lapte UHT și produse lactate fermentate – iaurt, sana) în ambalaje de 0,2 litri și produse de panificație (corn) în ambalaje de 80 grame, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.
Rapoartele de evaluare arată că 69% dintre elevii care au primit măr l-au consumat dar sunt și 8,3% dintre elevi care nu l-au consumat niciodată. Studiile realizate la nivel național au arătat că 96% dintre elevii chestionați consumă laptele oferit și peste 93% consumă cornul dar și aici sunt nemulțumiri referitoare la calitatea produselor distribuite, în special cornul are nevoie de cele mai mult îmbunătățiri, alături de necesitatea de a diversifica gama de produse distribuite și modul de împachetare a acestora. Rapoartele au arătat că, în ciuda neajunsurilor și a deficiențelor, procente semnificative din cei chestionați doresc continuarea ambelor programe – 86% dintre elevii beneficiari ai Programului „Fructe în școli” intervievați în cadrul evaluării programului și 95% din totalul celor intervievați în cadrul studiului CRPE Programul național „Cornul și laptele”. Studiul CRPE realizat anul trecut atrage atenția asupra faptului că „neactualizarea valorii de 1,17 lei/porție (TVA inclus) are impact direct asupra calității produselor oferite, diminuând atractivitatea acestora și deci și consumul, generând risipă alimentară; și asupra interesului furnizorilor care pot oferi produse de calitate”. De asemenea, reconsiderarea gamei de produse distribuite în cadrul ambelor programe ar trebui să țină cont de preferințele beneficiarilor și de necesarul nutrițional al acestora.
Ministerul Agriculturii arată că noul Program pentru școli pune accent deosebit pe componenta educațională, cele două scheme de sprijin necesitând ambele suport în această direcție, cu măsuri educative eligibile pentru sprijin financiar european de până la 15% din alocările definitive aferente fiecărei scheme. „Educația pentru o alimentație sănătoasă bazată pe consumul de fructe și legume proaspete, concomitent cu conștientizarea beneficiilor consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate se poate realiza, conform studiului CRPE, prin încurajarea participării la cursul opțional despre „Educație pentru sănătate”, curs care se predă la decizia școlilor în învățământul primar și gimnazial și care poate fi adaptat și structurat ca informație prin asigurarea complementarității cu alte discipline ca anatomia sau biologia. Realitatea a indicat faptul că deși opțiunea pentru acest curs a existat din partea elevilor, de multe ori acesta a fost înlocuit cu ore de limba română sau matematică„, arată Ministerul Agriculturii.
Ar putea fi modificat și modul de implementare al celor două scheme de sprijin. O analiză comparativă a arătat că derularea programului prin consiliile județene asigură o rată a absorbției ridicată (pentru Programul „Fructe în școli), dar riscă să neglijeze produsele locale și lanțul scurt de aprovizionare, din cauza volumului mare de produse necesare și a rețelei de distribuție aferente de care producătorii locali nu dispun. În schimb, implementarea programului prin consiliile locale ar avantaja producția locală, ar contribui la dezvoltarea comunității, dar, spune documentul oficial, nu ar putea asigura un nivel optim al absorbției fondurilor alocate. Mai mult, această metodă ar genera costuri administrative pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ca urmare a volumului mare de cereri de plată.
