Liberalii continuă să minimalizeze și chiar să nege existența investițiilor și proiectelor realizate de Consiliul Județean Vrancea în ultimii ani și susțin că nu au fost realizate acele proiecte sau, dacă au fost realizate, atunci altcineva este autorul acelor investiții. Astfel, liberalii continuă seria minciunilor debitate în fițuica de partid fără nicio jenă, susținând că doar pe drumurile naționale se poate circula în județul Vrancea. Numai că uită să spună că DN 2 E 85 a fost reabilitat și lărgit de administrația PSD condusă de Adrian Năstase, în perioada 2000-2004, iar acest drum este unul funcțional și în ziua de astăzi fără a suferi mari intervenții. De asemenea, aceiași portocalii vopsiți în liberali mai susțin că DN 2 D, DN 2 M, DN 23, DN 23 A sunt drumuri funcționale pentru că nu se află în administrarea Consiliului Județean.
Ceea ce cu siguranță vrâncenii știu este faptul că lucrările de reabilitare la drumul DN 2D Focșani – Vidra – Tulnici – Ojdula – Tîrgu Secuiesc-Brașov au fost finalizate, iar cel care s-a zbătut ca acest drum să devină realitate este președintele PSD Vrancea, Marian Oprișan. Doar pentru realizarea drumului până la limita cu județul Covasna, au fost realizați în jur de 15 mii metri liniari de coloane, 50 de mii de metri de mini-piloni, 130 de mii metri cubi de betoane, 20 de kilometri și jumătate de ziduri. Siguranța rutieră pe DN 2D respectă toate normele europene, constructorul comandând peste 37 de kilometri de parapeți metalici pe sectorul de drum Tulnici-Lepșa-Limită județ Covasna. Mai trebuie știut că procedurile de modernizare a acestui drum au început din decembrie 2002, când a fost publicat anunțul de intenție în Monitorul Oficial. Ulterior, pe 12 martie 2003, a fost selectată societatea Solel Boneh Internațional, pentru a realiza lucrarea. În 2004, au fost realizate studiul de fezabilitate și proiectul de execuție, pentru care au fost cheltuiți 2,5 milioane de euro, iar lucrările ar fi trebuit demarate în 2005. Numai că Guvernul liberal a boicotat acest proiect și a renunțat la parteneriatul public-privat încheiat cu societatea Solel Boneh Internațional.
Consiliul Județean s-a judecat cu CNADNR pentru preluarea unor drumuri
Referitor la celelalte drumuri naționale, respectiv DN 2 M Focșani-Odobești-Andreiașu de Jos-Butucoasa, DN 23 Focșani – Măicănești-Brăila, DN 23A Gologanu-Tătăranu-Ciorăști și limită județ Buzău-Măicănești, DN 2 R Mărtinești-Dumbrăveni-Jitia și DN 2N Jitia – Vintileasca, trebuie știut că inițial acestea s-au aflat în administrarea Consiliului Județean, dar în urma demersurilor făcute de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, acestea au fost trecute în administrarea CNADNR și au primit indicative de drumuri naționale. Practic, aceste drumuri se află în portofoliul CNADNR și sunt administrate de Secția de Drumuri Naționale Focșani, conform hotărârilor de Guvern 1938 și 2284 din 2004.
Într-o primă fază, CNADNR a refuzat preluarea, motivând că nu are fonduri pentru realizarea lucrărilor necesare pe aceste sectoare de drum, pentru a putea fi încadrate în categoria funcțională a drumurilor naționale. Timp de un an, președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan a făcut intervenții la Ministerul Transporturilor și Guvernul României pentru ca Hotărârile de Guvern să fie puse în aplicare, însă reprezentanții PNL-PD au refuzat. În mai 2005, președintele Marian Oprișan a dat în judecată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Ministerul Transporturilor și Guvernul României. Curtea de Apel Galați a admis acțiunea formulată de Consiliul Județean și a obligat CNADNR să semneze protocolul de predare-preluare a drumurilor mai sus menționate.
Guvernul Ponta a alocat 38 milioane de lei pentru regularizarea râurilor
Nici grija liberalilor pentru agricultori și pentru bazinele hidrografice ale județului nu este una reală și asta deoarece tot administrația PSD condusă de Marian Oprișan a făcut demersuri pentru regularizarea cursurilor râurilor din bazinul hidrografic Vrancea. Astfel, în perioada 2013-2014 guvernul social democrat condus de Victor Ponta a alocat 38 de milioane de lei pentru regularizarea râurilor din Vrancea. Pe lista de investiții s-au aflat lucrări de regularizare a următoarelor cursuri de apă: Siret – consolidare mal drept, pe sectorul Vadu Roșca; Milcov – în zona localității Odobești -Supuși; Putna – consolidare și apărare de maluri în zona localităților Vidra, Bolotești, Å¢ifești, Clipicești, Vitănești; Zăbala -consolidare și apărare de maluri în zona localităților Nereju, Spulber, Paltin, Năruja, Prahuda; Åžușița – consolidare și apărare de maluri în zona localităților Soveja-Dragomira, Chetroaia – Panciu, unde vor fi efectuate lucrări de protecție a stației de epurare a orașului Panciu.
„Guvernele de dreapta nu au dat absolut deloc importanța necesară regularizării și recalibrării albiilor râurilor care traversează județul Vrancea, unul dintre cele mai mari bazine hidrografice din sud-estul României. În urma demersurilor pe care le-am făcut la premierul Victor Ponta și la Guvernul României, am reușit să obținem suma de peste 380 de miliarde de lei vechi pentru regularizarea și recalibrarea unor albii de râuri pe raza județului Vrancea”, declara în 2013 Marian Oprișan.
Lucrările la canalul Siret-Bărăgan, blocate de „tehnocrații” liberali
Referitor la posibilitatea ca agricultorii vrânceni să-și poată iriga culturile, tot guvernul social democrat condus de Victor Ponta este cel care a reluat demersurile pentru finalizarea lucrărilor la Canalului Siret-Bărăgan. În anul 2013, guvernul Ponta a alocat 50 de milioane de euro pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, sistem care, după finalizare, ar putea asigura irigarea a 700.000 de ha de teren agricol. Pentru finalizarea lucrărilor la Canalul Siret Bărăgan ar fi nevoie de 2,5 miliarde de euro, iar guvernul Ponta a avut în vedere un parteneriat public-privat pentru continuarea investițiilor. Sume importante au fost alocate și în anii următori, însă plecarea guvernului Ponta a însemnat și blocarea acestei investiții de așa zișii tehnocrați din guvern, susținuți de liberali. Lucrările pentru construcția Canalului Siret – Bărăgan au început înainte de 1989. Au fost însă tergiversate de guvernele peneliste și pedeliste, care nu s-au sinchisit să aloce fonduri, deși canalul ar putea rezolva problema irigațiilor. Abia în 2010, la solicitarea insistentă a președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, au fost alocate 8 milioane de lei, respectiv 80 miliarde lei vechi. Åžeful administrației județene sublinia importanța acestui canal atât pentru agricultura vrânceană, cât și pentru reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului.
Potrivit specialiștilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași. Construcția primului tronson al Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul județului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafețe de 154.283 hectare. Până în prezent, au fost construiți 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare aproximativ 350 milioane euro.
