Păunul asiatic sau păunul albastru (Pavo cristatus), o pasăre de o frumusețe legendară, domesticită în urmă cu 2000 de ani, a fost declarat pasărea națională a Indiei. Pavo cristatus este o specie de păun care alături de fazani face parte din familia Phasianidae, ordinul Galliformes și este înrudită cu potârnichea, pitpalacul, găina și curcanul. Tot din genul Pavo face parte și păunul verde (Pavo muticus). Există și păuni cu colorit alb, castaniu-strălucitor și chiar purpuriu.
În sălbăticie păunul populează unele ținuturi din India, Sri Lanka, Pakistan, Bhutan, Bangladesh și Nepal unde trăiește în cârduri mari, preferând regiunile deluroase și luminișurile în apropiere de apă din pădurea ecuatorială. Păunul albastru poate fi considerat o pasăre decorativă, masculul având un aspect morfologic deosebit când coada este deschisă în formă de evantai. În prezent păsările trăiesc și sub formă domestică răspândite pe tot globul. Aceste păsări nu se înțeleg prea bine cu alte animale domestice.
Femelele au corpul mai mic între 3-4 kg, au penajul maroniu gri închis și albastru și coada scurtă, doar masculii au penajul albastru-verde impresionant. Masculul cântărește între 4—6 kg, este albăstrui-siniliu pe piept și gât, brun deschis pe aripi. Coada sa este formată din aproape 200 de pene lungi, fiecare având un „ochi” cu irizări, culorile variind în funcție de zona în care trăiesc. Peste două treimi din lungimea corpului o reprezintă coada, de fapt trena, cum este numită corect (coada în sine este scurtă și maro, la fel ca a păunițelor). El poate fi recunoscut de departe după strigătul ascuțit și distinct. Atât masculul cât și femela au coroniță. În ciuda dimensiunilor sale mari masculul, cu trena sa lungă, este extrem de agil. Păunii domestici sunt apreciați în India, pentru că mănâncă puii de cobră. Sunt relativ ușor de hrănit: preferă insectele, semințele, plantele, fructele și reptilele mici.
Păunii se reproduc la vârsta de doi ani, dar penele masculului continuă să crească până la vârsta de șase ani. Masculii se folosesc de penajul lor ca să atragă femelele. Femelele preferă masculii cu cele mai multe pete. Păunul își desface trena în cadrul ritualului de împerechere, acesta fiind un mijloc vizibil de marcare a teritoriului. Păunii care au succes își fac un harem de maxim cinci femele. Femela depune, în sălbăticie, cam 7-10 ouă, dar în captivitate poate să ajungă și la 30 de ouă. Ouăle sunt de culoare bej-maro și sunt clocite timp de 28 de zile de către păuniță. După eclozare, puii sunt crescuți și alimentați de păuniță timp de șapte până la nouă săptămâni, apoi sunt învățați să se hrănească cu insecte și larve, potrivit arkive.org. Păunul asiatic este voinic, capabil să se adapteze climatului răcoros și mai multor tipuri de habitat, potrivit animalutul.ro.
Deși este una dintre cele mai mari păsări zburătoare, păunul petrece mai mult timp alergând decât zburând. În captivitate, această pasăre poate trăi mai bine de 15 ani, dar în sălbăticie rareori supraviețuiesc atâta timp.
