Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Master Planului General de Transport care, printre altele, prevede că două drumuri expres vor conecta Focșaniul de București și Constanța până în 2020. Prin acest Master Plan, Ministerul Transporturilor își menține viziunea în ce privește proiectele de infrastructură rutieră ce vizează județul Vrancea. Astfel, Focșaniul va fi conectat la 2 drumuri expres. Este vorba de București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău și Focșani-Brăila-Galați-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanța. Lucrările efective la aceste proiecte vor demara anul viitor, urmând ca anul acesta să fie finalizate proiectele tehnice.
În prioritizarea proiectelor cuprinse în Master Planul General de Transport s-a ținut cont de discuțiile avute în Senat și la Ministerul Transporturilor, dar și de dezbaterile publice din 2014.
Master Planul arată că legătura între București și Nord Estul României se realizează prin coridorul OR3. Acesta conectează sudul țării cu regiunea NE, regiunile istorice Moldova și Bucovina dar și cu Ucraina și Republica Moldova. Regiunea NE se caracterizează cu un potențial economic mare ce poate fi valorificat prin investiții în ramuri industriale, agricole sau servicii. „Coridorul tranzitează axa urbană cu o densitate mare a populației Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamț, Iași sau Botoșani. Coridorul unește centre – economice importante, generatoare de trafic care justifică proiecte de infrastructură rutieră modernă. Conform analizei cu Modelul Național de Transport, dezvoltarea infrastructurii rutiere prin construcția unui drum expres sau autostrăzi în lungul acestui coridor va conduce la creșterea traficului rutier prin generarea de noi călătorii și atragerea de noi investiții în ariile urbane”, se arată în Master Plan.
Totodată, acest drum expres va facilita accesul în zona turistică Neamț sau nordul Moldovei. Coridorul se desfășoară la contactul dintre Subcarpații Curburii și Câmpia Română între Ploiești și Mărășești, Culoarul Siretului între Mărășești și Pașcani, Podișul Sucevei între Pașcani și Siret. „Coridorul OR3 are o lungime de 429 km și se desfășoară între Ploiești (joncțiunea Dumbrava) și Siret (granița de nord cu Ucraina). Costul pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră (drum expres) este de 1840.5 mii euro fără TVA la nivelul costurilor 2015”, se menționează în Master Plan.
Drum expres între Focșani și Constanța
Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Marian Oprișan, este artizanul demarării lucrărilor la acest proiect. Oprișan a convins Guvernul de importanța dezvoltării căilor rutiere pentru această zonă a României și în special pentru județul Vrancea. Dacă drumul expres București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău face parte din culoarul paneuropean IX, importanța sa fiind știută de toată lumea, drumul expres Focșani-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanța este foarte important pentru regiunea de sud-est a României. Practic, acest proiect regional ar urma să aducă beneficii economiei, dar și turismului din zonele de Sud și Est ale României. „Realizarea acestei rute de transport rutier este importantă pentru traficul de mărfuri și de persoane, dar și pentru transportul maritim, deoarece ar conferi o mai mare importanță porturilor din Constanța, Brăila, Galați și Tulcea. De asemenea, realizarea drumului expres Focșani-Tulcea-Constanța ar transforma Vrancea în cel mai important nod rutier din sud-estul României și ar asigura legătura dintre Ardeal cu sudul Moldovei și mai departe, cu județele din sudul țării. Iar ceea ce este mai important, ar exista o legătură directă cu litoralul românesc și cu Delta Dunării”, a precizat Marian Oprișan.
Intercoridorul Moldova – Dobrogea asigură legătura coridorului OR3 cu Dobrogea, porturile de la Marea Neagră, litoralul românesc dar și tranzitul spre Bulgaria și Turcia, se arată în Master Plan. El conectează centrele socio-economice Focșani, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța și facilitează traversarea Dunării în zona Brăila – Galați. Intercoridorul asigură conectivitatea portului Constanța cu regiunea de dezvoltare NE
(Moldova). Strabate Câmpia Siretului Inferior între Focșani și
Brăila, Lunca Dunării, Podișul Dobrogei de Nord între malul drept al Dunării și Babadag, Podișul Casimcei între Babadag și Constanța, Zona costieră și predeltaică. „Intercoridorul Moldova – Dobrogea se va implementa la nivel de drum expres. Costul lucrărilor pentru cei 263,7 km este de 1439,8 mil.Euro fără TVA”, se arată în prezentarea din Master Plan.
Conducerea Ministerului Transporturilor spune că nevoile de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor de transport în România sunt foarte mari și peste resursele financiare disponibile. Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, arată într-un comunicat de presă că, în anii trecuți, „în lipsa unei stabilități strategice și a unei prioritizări clare a investițiilor, rezultatele nu au fost mulțumitoare și multe resurse și oportunități au fost pierdute datorită nerealizării complete sau realizării la calitate inferioară a infrastructurii și serviciilor de transport”. „Master Planul General de Transport are principalul rol de a asigura stabilitatea strategică a investițiilor în sectorul de transport oferind o prioritizare și un calendar de implementare ce trebuie urmat indiferent de guvernarile care se succed în România. Acest fapt va conduce la o pregătire mai bună a proiectelor și mai ales la finalizarea investițiilor și colectarea beneficiilor economice ale acestora”, a declarat Iulian Matache, Ministrul Transporturilor.
Drumurile expres, etapă intermediară pentru autostradă
Inițial, drumul București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău a fost prins în categoria de autostradă, însă, ulterior, s-a ales varianta de construire a mai multor drumuri expres. Argumentele oficialilor de la Transporturi pentru drumul expres ca soluție rutieră sunt costurile mai reduse, cu aproximativ 25% față de autostradă, dar și posibilitatea extinderii viitoare la nivel de autostradă. Practic, drumurile expres sunt o etapă intermediară până la autostradă, deoarece exproprierile și lucrările de artă – poduri, viaducte – se vor realiza la regim de autostradă, urmând ca ulterior căile de rulare să fie extinse la nivel de autostradă.
Master Planul General de Transport poate fi accesat aici și aici
