Decizia Curții Constituționale a României potrivit căreia măsura arestului la domiciliu nu este constituțională, l-a făcut scăpat pe polițistul vrâncean Ștefan Scarlat. În data de 17 iunie, el a fost pus sub control judiciar, anterior fiind în arest la domiciliu. „(…) într-un dosar aflat pe rolul acestei instanțe (nr.733/91/2015) a fost necesară aplicarea disp. art. 242 C.pr.pen, în sensul înlocuirii măsurii preventive a arestului la domiciliu cu o altă măsură preventivă, ca urmare Deciziei nr. 361 din 7 mai 2015 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 218-222 și art. 241 alin. (1^1) lit. a) din Codul de procedură penală. Potrivit deciziei mai înainte menționată, Curtea constată că normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală «Durata arestului la domiciliu», prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de cameră preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri. (…) Curtea constată că o asemenea restrângere este neconstituțională, întrucât încalcă principiul proporționalității, afectând substanța drepturilor fundamentale vizate, nerezumându-se la restrângerea exercițiului acestora”, se arată într-un răspuns primit de la Carmen Danțiș, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Vrancea.
Pe 17 iunie, instanța a dispus revocarea măsurii arestului la domiciliu în cazul lui Scarlat și înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Totodată, fostul polițist de la Economic a fost obligat de instanță să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu părăsească limita teritorială a județului Vrancea, cu excepția cazului când este legal citat la instanța de judecată: fond sau cale de atac și să nu se apropie de anumite persoane. De asemenea i s-a interzis să-și îndeplinească profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
Curtea Constituțională a decis, în 7 mai, că dispozițiile articolului 222 din Codul de Procedură Penală încalcă Legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății în primă instanță.
Polițistul a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, a unei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și a unei infracțiuni de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri toate în concurs real.
