Ministerul Transporturilor își menține viziunea în ce privește proiectele de infrastructură rutieră ce vizează județul Vrancea, gândite prin Master Planul General de Transport. Astfel, Focșaniul va fi conectat la 2 drumuri expres. Este vorba de București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău și Focșani-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanța. Lucrările efective la aceste proiecte vor demara anul viitor, urmând ca anul acesta să fie finalizate proiectele tehnice.
În prioritizarea proiectelor cuprinse în Master Planul General de Transport s-a ținut cont de discuțiile avute în Senat și la Ministerul Transporturilor, dar și de dezbaterile publice din 2014. În Master Planul General de Transport pentru zona de sud-est a României sunt cuprinse numeroase proiecte de dezvoltare a infrastructurii, fapt ce va duce la o dezvoltare durabilă a județelor Galați, Tulcea, Brăila și Vrancea.
Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Marian Oprișan, este artizanul demarării lucrărilor la acest proiect. Oprișan a convins Guvernul de importanța dezvoltării căilor rutiere pentru această zonă a României și în special pentru județul Vrancea. Dacă drumul expres București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău face parte din culoarul paneuropean IX, importanța sa fiind știută de toată lumea, drumul expres Focșani-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanța este foarte important pentru regiunea de sud-est a României. Practic, acest proiect regional ar urma să aducă beneficii economiei, dar și turismului din zonele de Sud și Est ale României.
În urma unei analize privind situația economico-socială a zonei, a reieșit faptul că realizarea acestor proiecte ar asigura dezvoltarea întregii zone de sud-est a României. Aceasta este o zonă cu potențial de trafic ridicat, atât pentru mărfuri, cât și pentru persoane. Amintim, în acest sens, faptul că această zonă dispune de numeroase obiective turistice regionale (litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe, Parcul Național Munții Măcinului, Carpații de Curbură). Este de menționat și faptul că în această regiune există obiective economice regionale, acum ar fi platforme industriale, șantiere navale, porturi, giganții industriali Sidex, Promex, Feral ori Alum.
Totodată, drumul expres Focșani – Constanța ar urma să fie conectat la Coridorul 9 Pan-European și Autostrada A2. Realizarea acestei rute de transport rutier este importantă atât pentru traficul de mărfuri cât și de persoane. O importanță deosebită a acestei investiții este deschiderea către porturile României. Ar putea fi dezvoltat, astfel, transportul maritim. O investiție în drumul expres Focșani – Constanța ar conferi o mai mare importanță porturilor maritime Constanța, Brăila, Galați și Tulcea.
Președintele UNCJR și al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat că realizarea acestui proiect ar transforma județul nostru în cel mai important nod rutier din sud-estul României și ar asigura legătura dintre Ardeal cu sudul Moldovei și mai departe, cu județele din sudul țării. „Realizarea acestei rute de transport rutier este importantă pentru traficul de mărfuri și de persoane, dar și pentru transportul maritim, deoarece ar conferi o mai mare importanță porturilor din Constanța, Brăila, Galați și Tulcea. De asemenea, realizarea drumului expres Focșani-Tulcea-Constanța ar transforma Vrancea în cel mai important nod rutier din sud-estul României și ar asigura legătura dintre Ardeal cu sudul Moldovei și mai departe, cu județele din sudul țării. Iar ceea ce este mai important, ar exista o legătură directă cu litoralul românesc și cu Delta Dunării”, a precizat Marian Oprișan.
Drumurile expres, etapă intermediară pentru autostradă
Inițial, drumul București-A3-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău a fost prins în categoria de autostradă, însă, ulterior, s-a ales varianta de construire a mai multor drumuri expres. Argumentele oficialilor de la Transporturi pentru drumul expres ca soluție rutieră sunt costurile mai reduse, cu aproximativ 25% față de autostradă, dar și posibilitatea extinderii viitoare la nivel de autostradă.
Practic, drumurile expres sunt o etapă intermediară până la autostradă, deoarece exproprierile și lucrările de artă – poduri, viaducte – se vor realiza la regim de autostradă, urmând ca ulterior căile de rulare să fie extinse la nivel de autostradă.
Åžosea de centură în nordul Focșaniului
Master Planul General de Transport mai prevede realizarea unor centuri de ocolire pentru localitățile Focșani, Galați, Brăila, Ianca, Buzău, Isaccea, Tulcea, Babadag, Suceava, Roman, Tg. Frumos, Tg. Neamț.
În anul 2009, Consiliului Județean Vrancea a elaborat studiul de fezabilitate și întreaga documentație a proiectului „Centura de ocolire a municipiului Focșani zona de nord”, pentru care a obținut un număr de 25 avize. Ulterior, Consiliul Județean Vrancea a predat întreaga documentație Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), instituție prin intermediul căreia se va realiza această investiție.
„Centura de ocolire a municipiului Focșani zona de nord” are ca principal scop degrevarea traficului de tranzit al municipiului Focșani, ce se desfășoară dinspre localitățile Adjud, Brăila, Galați, Constanța, Buzău spre zona turistică în plină dezvoltare a județului Vrancea, Lepșa-Greșu, și mai departe spre centrul Transilvaniei. Conform proiectului, centura de ocolire va face legătura dintre drumurile naționale DN 2 (E 85) București-Suceava și DN 2D Focșani-Tîrgu-Secuiesc, ceea ce presupune realizarea unui nou drum, ce se desprinde, conform studiului de fezabilitate realizat de IPTANA SA București, din DN 2 (E 85), în aproprierea kilometrului 187, traversează calea ferată magistrala 500 – dublă electrificată București-Suceava și se încheie în intersecția DN 2D în apropierea kilometrului 4+100.
Centura va traversa teritorii administrative aparținând municipiului Focșani și orașului Odobești. Lungimea centurii de ocolire a municipiului Focșani, pe traseul recomandat prin studiul de fezabilitate, va fi de aproximativ 3,5 kilometri. Centura va avea o platformă cu lățimea de 10 metri, din care partea carosabilă va avea șapte metri, iar viteza va fi de 90 km/h. De reținut că proiectul prevede ca intersecția cu DN 2 să se facă prin intermediul unui pasaj suprateran peste DN 2, cu lungimea de 89 m și bretele de acces pentru toate sensurile de circulație, soluție care oferă posibilitatea de preluare a traficului spre Tîrgul Secuiesc din viitoarea autostradă Moldova. Totodată, intersecția cu DN 2D se va realiza prin intermediul unui sens giratoriu de mari dimensiuni, care va avea o bandă de acces pe sens pe fiecare ramură a girației și o lățime a părții carosabile de 5,50 metri.
Vor fi realizate și două pasaje rutiere. Unul dintre pasaje va fi construit peste calea ferată și va avea o lungime de 347 metri, iar lățimea părții carosabile va fi de 7,80 metri, la care se adaugă cele două trotuare denivelate. Cel de al doilea pasaj va fi construit peste DN 2, va avea o lungime de aproape 90 de metri și trei deschideri.
