Consiliul Județean a aprobat, ieri, bugetul alocat județului Vrancea pentru anul 2015. Bugetul este de peste 400 milioane de lei, aproape dublu față de cel de anul trecut care a fost de aproximativ 215 milioane de lei. Consilierii PNL și PDL au votat împotriva bugetului județului Vrancea și împotriva tuturor proiectelor de investiții pe care administrația județeană vrea să le deruleze anul acesta. Motivarea peneliștilor și pedeliștilor a fost una strict politică și nu a ținut cont de prioritățile și nevoile locuitorilor județului Vrancea.
Consiliul Județean a aprobat, ieri, bugetul alocat județului Vrancea pentru anul 2015. Bugetul este de peste 400 milioane de lei, aproape dublu față de cel de anul trecut care a fost de aproximativ 215 milioane de lei. Mai mult, pentru investiții, județul Vrancea are un buget de peste 200 de milioane de lei, lucru care nu s-a mai întâmplat până în prezent. Directorul Direcției Economice, Dumitru Diță, a arătat că anul acesta Consiliul Județean are cele mai mici cheltuieli de funcționare, precizând că din cele 163 milioane de lei din acest capitol, 114 milioane de lei sunt bani prevăzuți pentru funcționarea DGASPC și a celor trei școli speciale din Vrancea.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan a făcut o prezentare a bugetului și a investițiilor care se vor derula anul acesta. Oprișan a ținut să mulțumească celor care au făcut ca județul Vrancea să aibă acest buget. „Vreau ca în calitate de reprezentant legitim al cetățenilor județului Vrancea să mulțumesc primului ministru al României, Victor Ponta, să mulțumesc Guvernului României și ministrului Finanțelor Publice, Darius Vîlcov. Å¢in să mulțumesc tuturor senatorilor și deputaților care au adoptat legea bugetului de stat pentru anul 2015. În timp ce guvernele de dreapta au mutilat și au adus la limita de supraviețuire toate administrațiile publice din România, guvernul prezidat de premierul Victor Ponta este primul guvern post decembrist care prin măsurile luate prin legea bugetului de stat pe anul 2015 încearcă să reducă decalajele existente între județele țării. Bugetul județului Vrancea în anul 2015 este mai mare cu 200 milioane de lei față de 2014”, a afirmat Marian Oprișan.
Consilierii PNL și PDL au votat împotriva intereselor vrâncenilor
Cu toate explicațiile, consilierii PNL și PDL au votat împotriva bugetului județului Vrancea și împotriva tuturor proiectelor de investiții pe care administrația județeană vrea să le deruleze anul acesta. Este vorba de consilierii Anișoara Aioanei, Marioara Ciorici, Eduard Lambrino, Liviu Bostan, Ion Epure, Nicu Mazere, Emilian Diaconu, Cornel Negru, Dorina Vraciu. Aceștia nu au putut explica de ce au votat împotriva intereselor vrâncenilor. Deși majoritatea au luat cuvântul în plen, niciunul dintre aleșii mai sus menționați nu a explicat de ce au votat împotriva investițiilor sau de ce au încercat să blocheze activitatea unor instituții cum ar fi Direcția Generală de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului Vrancea.
Lipsa de respect a consilierilor PNL și PDL față de vrâncenii cărora ar trebui să le reprezinte interesele s-a văzut și atunci când au încercat să convingă auditoriul dând exemple de genul „drumul de la Urechești nu este trecut aici (în buget-n.r.)”. Deși președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan le-a explicat că acest drum este prins într-un proiect mai amplu care va însemna reabilitarea unui drum ce va deservi 27 de mii de locuitori și va fi finanțat prin Programul Operațional Regional al Uniunii Europene, consilierii PNL și PDL au ținut-o pe a lor și au spus că nu vor vota bugetul. „Dacă noi am sta și ne-am ascunde după deget și să păcălim lumea, cetățenii județului Vrancea, cu discursuri populiste, nu am mai face nimic”, le-a replicat Marian Oprișan liberalilor și pedeliștilor.
Acesta a explicat că este important să acceseze fonduri europene pentru că Vrancea este un județ mic care nu produce venituri, precizând că situația se poate schimba dacă prin județ va trece o autostradă, iar la Focșani va exista un aeroport. „Vrancea o să producă venituri și economia județului o să zburde atunci când prin acest județ va trece autostrada, iar în Focșani vom avea aeroport. Fără infrastructură dezvoltarea economiei județului Vrancea nu poate crește foarte mult. Pentru ca o economie să crească este nevoie să se învârtă roata sau să zboare avionul”, a susținut Marian Oprișan.
Tăvălugul PNL-PDL a votat împotriva tuturor investițiilor
Fără a ține cont de explicațiile tehnice sau de oportunitatea investițiilor aflate pe ordinea de zi, consilierii peneliști și pedeliști au votat împotriva tuturor proiectelor de investiții. Aceștia au votat împotrriva proiectelor de modernizare a DJ 205 D, Valea Sării – Năruja – Paltin – Nereju – Brădăcești, DJ 205E Vidra- Vizantea Livezi- Cîmpuri, reabilitarea și consolidarea unor poduri, împotriva proiectului Vrancea Curată, dar și împotriva executării unor reparații și investiții la Centrul Åžcolar Elena Doamna.
Consiliul Județean Vrancea va continua anul acesta lucrările de reabilitare a drumului DJ 205 D, Valea Sării – Năruja – Paltin – Nereju – Brădăcești, drum pentru care a alocat aproximativ 4 milioane de lei în prima etapă, până în luna mai. Lucrările de modernizare a drumului DJ 205 D costă administrația județeană 167 milioane lei. Drumul are o lungime de 34 kilometri și va avea două benzi. Platforma drumului a fost lărgită de la 3-4 metri la 7 metri, cu două benzi de rulare a câte trei metri. Vor fi refăcute 6 poduri și podețe, aflate pe acest drum, iar un pod va fi complet reconstruit. De asemenea, au fost executate lucrări de apărări de maluri, diguri, regularizări de curs.
Åžeful administrației județene a precizat că reabilitarea drumului DJ 205 D este cea mai grea investiție a Consiliului Județean. „Este vorba de voința extraordinară a administrației județene de a reabilita în totalitate rețeaua de drumuri județene. Am reușit să facem lucruri importante și anual am predat circuitului public o serie de drumuri de interes județean, modernizate și care aduc un plus de confort și de civilizație comunității noastre. Acest drum, Valea Sării – Năruja – Paltin – Nereju – Brădăcești, este cea mai grea investiție a administrației județene, are o valoare foarte mare și de aceea în acord cu Guvernul va fi finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Avem alocate și în acest an sume considerabile pentru această investiție, sume prinse în bugetul ce va fi suspus aprobării. Avem obligația de a finaliza această investiție”, a precizat Marian Oprișan.
Acesta a precizat că și reabilitarea și consolidarea DJ 205E Vidra- Vizantea Livezi- Cîmpuri este o lucrare complexă și foarte grea, care necesită investiții mari pentru a avea durată mare de viață. „La momentul la care am demarat lucrările la această investiție, nu am putut cuantifica modificările solului ce aveau să se producă în următorii ani. Dar, din cauza cutremurelor, a ploilor, a alunecărilor de teren am fost în măsură să stabilim cât de vulnerabil este drumul Vidra-Vizantea-Cîmpuri, fapt pentru care am dispus efectuarea unei expertize și stabilirea unor lucrări care din punct de vedere tehnic să facă față problemelor create de fenomenele mai sus amintite. Lucrările în valoare de 48 de milioane de lei constau tocmai în aplicarea acestor soluții tehnice care vor face ca acest drum să nu mai fie distrus de intemperii pentru o mare perioadă de timp”, a precizat Marian Oprișan.
La rândul său, directorul Direcției de Dezvoltare din cadrul Consiliului Județean, Romeo Iordache, a explicat că proiectul inițial a prevăzut doar modernizarea drumului, adică lucrări de balastare, asfaltare și realizare de șanțuri, construirea unui pod, nu și lucrări de consolidare și stabilizare.
Explicațiile nu au contat pentru aleșii PNL și PDL care au votat împotriva celor două investiții. Întrebați de ce votează împotrivă, pedeliștii și liberalii au susținut declarat: „pentru că au fost modificați indicatorii tehnico economici”. Degeaba le-a explicat directorul Romeo Iordache că indicatorii tehnico economici au fost modificați pentru că de la data începerii proiectului și până în prezent, s-a modificat TVA-ul care a crescut de la 19 la 24 la sută, dar și că apar diferențe între faza de proiectare și proiectul tehnic de execuție, nici aceste argumente nu i-au convins pe consilierii PNL și PDL care au votat împotrivă.
„Am demonstrat că principiul nostru de bază este transparența și legalitatea”
Președintele Marian Oprișan le-a cerut aleșilor PNL și PDL să respecte solicitarea făcută de președintele României clasei politice de a deveni mai responsabilă. Aceasta în condițiile în care, atunci când nu au votat împotrivă, consilierii peneliști și pedeliști s-au abținut, neasumându-și astfel responsabilitatea votului. „Președintele României, Klaus Iohannis, îi roagă pe toți politicienii, de la consilieri de comună, consilieri municipali, consilieri județeni, senatori, deputați, ne roagă să fim mai responsabili și să ne asumăm responsabilități. Dacă dumneavoastră, consilierii PNL, fugiți de responsabilitate, atunci nu vă mai ascundeți după o abținere. Votați împotrivă sau pentru, așa cum este normal, pentru că DNA nu cenzurează decât legalitatea documentelor și în nici un caz oportunitatea investițiilor pe care trebuie să le realizăm pentru cetățenii județului Vrancea. Așa că vă rog să nu mai fugiți de răspundere, am demonstrat de-a lungul timpului că absolut toate luptele juridice duse cu Curtea de Conturi Vrancea le-am câștigat. Am demonstrat că principiul nostru de bază este transparența și legalitatea”, a mai spus Marian Oprișan.
Aceiași consilieri au votat și împotriva executării unor reparații și investiții la Centrul Åžcolar Elena Doamna. „Deși noi, administrația județeană am modernizat toate centrele din Vrancea, domnii de la PNL nu vor să ne ocupăm de copiii de la Centrul de educație incluzivă Măicănești”, a spus președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
Consilierii PNL și PDL au votat și împotriva proiectului Vrancea Curată pe motiv că „s-a majorat suma inițială”. Directorul Direcției de Dezvoltare le-a explicat că la nivelul proiectului are loc doar o redistribuire a sumelor existente între capitole, motiv pentru care se modifică indicatorii tehnico economici și că nu este vorba de o creștere a sumelor, ba din contră, este vorba de o economie deoarece lucrările au fost contractate la sume mai mici decât cele estimate.
