Ediția: Joi 2 Mai 2024. Nr. 6616
Ediția: Joi 2 Mai 2024. Nr. 6616

Carnea roşie conţine o moleculă de zahăr responsabilă de apariţia cancerului


Legătura dintre consumul de carne roșie și apariția cancerului ar putea fi realizată de o moleculă de zahăr din acest tip de carne, potrivit unui studiu recent, care a fost citat de dailymail.co.uk. O serie de studii anterioare au identificat o legătură între consumul de carne roșie și apariția anumitor tipuri de cancer, în special cancerul de colon, cancerul mamar, tumorile ovariene, cancerul de plămâni și cel de prostată.
Cercetătorii americani cred că vinovată de această legătură este o moleculă de zahăr, numită Neu5Gc, care se găsește în carnea de vită, de porc și de miel. Atunci când este ingerată, organismul vede carnea roșie ca fiind o substanță străină, iar sistemul imunitar răspunde. Reacția imunitară duce la inflamații ale organismului, ceea ce în timp duce la formarea de tumori. Molecula Neu5Gc este prezentă și în produse ca laptele integral, unele brânzeturi și icre, iar organismul ar putea avea un răspuns similar din punct de vedere imunitar, au avertizat cercetătorii. Molecula Neu5Gc este prezentă în mod natural în organismul tuturor mamiferelor, dar nu și în cazul oamenilor, ceea ce explică de ce oamenii sunt mai expuși riscului de a suferi de cancer, în timp ce alte animale carnivore nu prezintă acest risc.
Noul studiu este foarte important pentru că oferă o explicație diferită față de alte cercetări legate de cancer și carnea roșie. Studiile anterioare postulau ideea că instalarea cancerului ar avea legătură cu compușii chimici canceroși care apar în timpul procesului de gătire a cărnii prin frigere. Totuși, aceiași compuși chimici sunt produși și când oamenii gătesc pește și pui la grătar, iar aceste alimente nu sunt legate de un risc privind îmbolnăvirea de cancer.
Oamenii de știință cred că faptul că peștele și puiul conțin foarte puțin sau deloc zahărul de tip Neu5Gc ar putea explica de ce aceste alimente nu sunt legate de apariția tumorilor. Doctorul Ajit Varki, de la Universitatea California, San Diego, care a condus cercetarea, a declarat că fenomenul legat de Neu5Gc este unul fără precedent. „În acest caz, molecula de zahăr străină acționează precum un cal troian. Devine parte a celulelor organismului. Când organismul reacționează la arahide sau la alte substanțe care produc alergii, reacționează de fapt la o substanță străină. Acesta este primul exemplu privind un compus despre care știm că este străin organismului care este încorporat total de celule, în ciuda faptului că sistemul imunitar recunoaște această substanță ca fiind străină”, a declarat Varki.
Cercetătorul a spus că Neu5Gc se comporta ca un fel de „benzină aruncată pe foc”, adică crește riscul de cancer, dar nu pare să fie principala cauză a bolii. În cadrul studiului, savanții au folosit două grupuri de șoareci, unele animale având în mod natural molecula Neu5Gc în organism, în timp ce cobaii din celălalt grup erau modificați genetic pentru a nu avea acest zahăr prezent în mod obișnuit în organism, ca și în cazul oamenilor. Toți șoarecii au fost hrăniți cu alimente care conțineau Neu5Gc.
Animalele nu au fost expuse contactului cu nicio substanță canceroasă, lucru care a făcut ca ideea potrivit căreia Neu5Gc este legătura cheie dintre carnea roșie și cancer să fie și mai puternică. „Până acum, toate dovezile care legau Neu5Gc de cancer erau circumstanțiale sau indirecte și veneau în urma unor experimente oarecum artificiale. Este pentru prima dată când am dovedit că reproducerea situației exacte prezente în cazul oamenilor – ingerarea de Neu5Gc non-uman și producerea de anticorpi dedicați acestei molecule – duce la o creștere a incidenței spontane a cancerului la șoareci. În cazul oamenilor, dovada clară ar putea fi mai greu de obținut. Dar, ca o observație cu caracter general, acest studiu ar putea explica potențialele legături dintre consumul de carne roșie și alte boli exacerbate de inflamația cronică, precum ateroscleroza și diabetul de tip II”, a explicat cercetătorul american.
Studiul a fost publicat online în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?