Ioana Rudaru, femeia de 70 de ani, care era în pericol să moară de frig și foame în ruinele unei case din apropierea gării din Sihlea, este acum în siguranță. Dar nu pentru că asistența socială a primăriei comunei s-ar fi agitat în vreun fel, ci datorită Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea, care s-a autosesizat ca urmare a articolului apărut ieri în cotidianul nostru și pe care-l puteți reciti accesând: http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto–o-bunica-va-muri-de-frig-i-foame-pe-campul-de-langa-gara-din-sihlea_2_169596.html
Astfel, ieri, la primele ore ale dimineții, o echipă a instituției s-a deplasat la fața locului și a luat-o pe bunică dintre dărâmăturile în care stătea, ducând-o într-un centru al Direcției. „Am instituit o măsură de protecție în regim de urgență, urmând să facem rost de toate documentele necesare, evaluăm deficitul funcțional și nevoile doamnei și vom institui ulterior o măsură de protecție într-un centru de tip rezidențial pentru persoanele adulte, în funcție de nevoile identificate”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea.
Contactată de reporterii noștri, asistenta socială a primăriei Sihlea a spus că pur și simplu… n-a știut de situația Ionei Rudaru! „Femeia asta e pe drumuri de când a murit bătrânul cu care a stat. Ea este din Rîmnic, are domiciliul pe Bogza, că altfel nu puteam să-i dăm ajutor social. Iarna trecută a locuit în scara unui bloc din Rîmnic, că ne-a sunat de acolo cineva. Ea venea aici pe jos de la Rîmnicu Sărat, pe marginea șoselei. Venea, pleca, nu era statornică. Acum nu am știut că stă în casa aceea. Din cauza asta nu am anunțat pe nimeni, pentru că nu am știut”, a spus doamna Caraiman, asistent social la Primăria Sihlea. Au știut în schimb oamenii din Sihlea, care-i mai duceau, totuși, bietei bătrâne câte ceva de mâncare…
Autoritatea locală are obligația de a ști toate cazurile aflate în dificultate!
Potrivit legislației în vigoare, cei care trebuie să știe, cum s-ar zice, „tot ce mișcă” în comunitatea lor, referitor la persoanele defavorizate, mai ales cele aflate în cruntă dificultate, sunt responsabilii cu asistența socială din cadrul primăriilor. Și dacă ei nu au posibilitatea să ia vreo măsură pentru a scoate din pericol respectivele persoane, au obligația de a anunța DGASPC-ul! Justificări cum că „n-am știut” nu sunt admise de lege.
În plus, există o legislație specială pentru protecția persoanelor vârstnice și anume Legea nr. 17/2000 actualizată, care prevede clar că aceste persoane au dreptul la protecție, la asistență socială, că măsurile de asistență socială sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurărilor sociale. Potrivit respectivului act normativ, sunt considerate persoane vârstnice cele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege, iar de prevederile Legii nr. 17/2000 beneficiază omul care se află în una din următoarele situații: nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta (bunica Ioana se încadrează!);
nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii (bunica Ioana stătea în ruina aflată în plin câmp, și nu avea nicio posibilitate de a se duce altundeva, asumându-și de nevoie riscul de a muri de frig!);
nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare (bunica Ioana nu are niciun sfanț); nu se poate gospodari singură sau necesită îngrijire specializată (bunica Ioana era pe drumuri de multă vreme și era evident că nu știe pe ce lume trăiește); se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, din cauza bolii ori stării fizice sau psihice (recitiți articolul, priviți pozele atașate la acesta și decideți singuri dacă bunica Ioana era capabilă de așa ceva).
Așadar, Ioana Rudaru, de 70 de ani, femeia care de două săptămâni tremura chiurcită printre zdrențe, în ruinele unei case aflată pe câmpul de vizavi de gara din Sihlea, îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege pentru a i se acorda de către autoritatea locală serviciile de asistență socială care să o scoată din pericol! Bine-nțeles, dacă asistența socială din Sihlea ar fi….știut! Dar „n-a știut”!
Dar bine că am știut noi și bine că DGASPC a reacționat prompt, și nu neapărat după legile scrise, ci mai ales după legile omeniei. E mare lucru să fii OM în zilele noastre…
