Milioane de lei, PROFITUL obştilor vrâncene. Doar trei sunt pe pierdere

0
2118


Obștea din Nereju a avut cel mai mare profit dintre obștile vrâncene în 2013, de peste un milion lei. Topul celor mai profitabile obști vrâncene este completat de Obștea Chiliile Zboinei din Spinești, cu 694 mii lei și Obștile Năruja și Negrilești cu peste 500 mii lei. La polul opus se află Obștea de Moșneni din Tulnici, cu cele mai mari pierderi pentru al treilea an consecutiv. Deși are cea mai mare suprafață de pădure, peste 14 mii hectare, această obște a raportat o pierdere de aproape un milion de lei. Este al treilea an în care cea mai mare obște raportează pierderi, care au ajuns în total la circa 2,5 milioane lei. 
 Profitul obștilor vrâncene a crescut în 2013 când cele mai bune rezultate le-a obținut Obștea din Nereju. Profitul obținut de aceasta a depășit un milion de lei. Adică de aproape patru ori mai mult decât în urmă cu doi ani. Președintele Obștii Nereju, Åžerban Popa, spune că banii vor fi investiți în special pentru comunitatea locală, iar distribuirea fondurilor este realizată conform hotărârilor luate de Adunarea Generală. „Este un profit obținut printr-un preț bun la vînzarea de masă lemnoasă. Banii sunt repartizați în investiții pentru comunitatea din Nereju, conform hotărârilor luate de Adunarea Generală. Sunt bani pentru biserici, școală, drumuri, podețe”, ne-a declarat președintele Obștii din Nereju, Åžerban Popa. 
 O creștere foarte mare a profitului a avut și Obștea din Negrilești. Aceasta a realizat un profit de 522 mii lei, de circa șapte ori mai mare decât în urmă cu doi ani. Președintele Obștii, Răzvan Pantazică, spune că o parte din bani au fost deja distribuiți către membrii obșteni și în plantările de arbori realizate. „Profitul Obținut este folosit în interesul comunității din Negrilești. Am repartizat deja 170 mii lei la membrii obșteni, am cumpărat un spațiu unde vrem să realizăm un sediu pentru Obște, care va include și o sală cu patru sute de locuri pentru Adunarea Generală. De asemenea, am investit în plantarea arborilor. Avem realizat până acum o plantație de 10 hectare de molid. În perioada următoare vrem să cumpărăm și o autospecială de pompieri care să deservească comunitatea din Negrilești”, ne-a declarat președintele Obștii, Răzvan Pantazică.  Pentru al doilea an la rând, în topul celor mai profitabile obști din Vrancea se află Obștea Chiliile Zboinei din Spinești, Vrîncioaia. Pentru anul 2013, această obște a raportat un profit de peste 694 mii lei la venituri de 1,4 milioane lei. Este un profit aproape egal cu cel din urmă cu doi ani. Åži această obște s-a implicat în dezvoltarea comunității locale, iar anul trecut a inaugurat o sală de festivități în satul Muncei. Clădirea cu un etaj a costat peste 622 mii lei, din care 500 mii lei a fost contribuția Obștii. Sala are în componență un salon de nunți și botezuri, un spațiu pentru bibliotecă și unul pentru sediul Obștii.
        Pierdere de aproape un milion de lei la Tulnici
 Pentru anul 2013, doar trei dintre obștile vrâncene au înregistrat pierderi, respectiv cele de la Tulnici, de la Tichiriș și Ruget. Obștea de Moșneni Tulnici are cea mai mare pierdere financiară în 2013 dintre obștile vrâncene. Cu toate că are cea mai mare pădure în proprietate, datele de la Ministerul Finanțelor Publice arată că Obștea de la Tulnici a avut o pierdere de 990 mii lei, adică peste nouă miliarde lei vechi, la venituri calculate de 4,5 milioane lei de pe cele peste 14 mii hectare de pădure. Este al treilea an consecutiv în care Obștea de la Tulnici are înregistrate pierderi financiare, justificările fiind diverse, de la blocarea activității din cauza problemelor cu autorizarea Ocolului Silvic la realizarea noilor studii de amenajament. Până când se vor lămuri problemele de aici vor rămâne pierderile de miliarde. În total, la Obștea Tulnici, pentru ultimii trei ani au fost înregistrate pierderi de 2,5 milioane lei noi, adică peste 25 miliarde lei vechi.
Profiturile obștilor vrâncene în 2013:
Obștea Voloșcani-161 mii lei, Obștea Paltin- 71,3 mii lei, Obștea Păulești-71 mii lei, Obștea Coza-54 mii lei, Obștea Tichiriș-pierdere 29 mii lei, Obștea Nereju-un milion lei, Obștea Topești- 201 mii lei, Obștea Prisaca-65 mii lei, Obștea Poduri- 73 mii lei, Obștea Colacu- 89 mii lei, Obștea Viișoara-7 mii lei, Obștea Negrilești-522 mii lei, Obștea Ruget- pierdere 9 mii lei, Obștea Condratu-7 mii lei, Obștea comunei Năruja- 549 mii lei, Obștea Prahuda Ghebari-156 mii lei, Obștea Valea Sării- 308 mii lei, Obștea satului Bîrsești-94 mii lei, Obștea Vidra Tichiriș- 451 mii lei, Obștea Muntele Frumoasele-67 mii lei, Obștea satelor Nistorești, Făgetu, Bîtcari, Românești, Podul Nărujei- 44 mii lei, Obștea satelor Ungureni, Vetrești, Herăstrău, Podul Åžchiopului, Brădetu și Valea Neagră- 228 mii lei, Obștea Hăulișca-185 mii lei, Obștea Spulber – 4 mii lei
        Obștile dețin o treime din pădurile Vrancei
 Obștile vrâncene sunt concentrate în zona Vrancei arhaice. În 14 comune vrâncene funcționează 29 de obști, care dețin peste 64 mii hectare de pădure, adică o treime din suprafața forestieră a județului Vrancea. Zeci de mii de vrânceni depind în fiecare an de modul în care sunt administrate aceste obști. Dacă o obște funcționează corect, atunci oamenii primesc anual dividende sau lemne de foc pentru a putea trece cu bine peste iarnă. Mai mult, majoritatea obștilor se implică direct pentru a rezolva probleme ale comunităților. Investițiile sunt diverse, de la repararea drumurilor, la construcția de dispensare medicale. 
       Statul reduce profitul obștilor
 Veniturile obștilor ar putea fi mai mari dacă statul ar fi plătit proprietarilor de păduri acele compensații pentru lemnul pe care nu îl pot tăia din pădurile de protecție. Aceste compensații nu au mai fost acordate din 2010, pe motiv că ar fi considerate ajutor de stat de către Uniunea Europeană. Din acest motiv, mai multe obști au dat în judecată statul român și au cerut acești bani. Abia în această primăvară obștile vrâncene au primit 650 mii lei din cele 5,3 milioane lei solicitate ca și compensații financiare pentru pădurile de protecție. 
 La nivelul celor 8 obști vrâncene membre ale Asociației Obștilor Văii Putnei sunt 3.200 hectare de protecție din cele circa 17 mii hectare administrate de Ocolul Silvic Tulnici. Practic, obștile nu pot exploata 20% din suprafața de pădure pe care o dețin. Asta înseamnă 3.200 de hectare de pe care nu ar trebui să fie tăiat niciun copac însă pentru care trebuie asigurate servicii de administrare, care se ridică la 50 lei anual pentru fiecare hectar. Adică 160 mii lei anual, bani care sunt tăiați din profitul care ar fi trebuit plătit membrilor obștilor. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here