Clădirile monument istoric din Vrancea vor intra într-un program de supraveghere, instituit de instituțiile statului, astfel încât să nu fie distruse din cauza indiferenței actualilor proprietari. Este prima decizie, din ultimii ani, luată de reprezentanții Guvernului față de metodele parșive prin care unii proprietari ai acestor locuințe vor să distrugă urmele de istorie locală care au supraviețuit comunismului.
În mare parte, clădirile monument istoric au ajuns pe mâna unor oameni de afaceri care nu au nicio legătură cu familiile care le-au construit și care nu se gândesc decât la profit. Astfel s-a ajuns la situații precum cea de la Casa Macridescu, fostul Palat al copiilor din Focșani, lăsată de izbeliște de actualul proprietar, care este stabilit în Elveția.
La insistențele conducerii Direcției de Cultură Vrancea, subiectul caselor monument istoric din Focșani a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni în cadrul unei Comisii de Dialog Social. Ieri, la Colegiul Prefectural, s-a stabilit un plan de măsuri la nivelul Poliției, Jandarmeriei, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Direcției de Cultură, prin care fiecare instituție are atribuții clare cu privire la protejarea monumentelor istorice. De asemenea, se vor face propuneri de modificări legislative prin care autoritățile locale să poate prelua casele monument istoric abandonate.
Directorul Direcției de Cultură, Traian Negulescu, a afirmat că prin aceste propuneri de modificări a legii 422 se dorește definirea noțiunii de abandon a clădirilor monument istoric. În prezent, legea prevede că aceste clădiri, practic abandonate de proprietari, pot fi preluate de primării, dar nu precizează condițiile în care se constată abandonul.
