Ediția: Sâmbătă 15 iulie 2024. Nr. 6670
Ediția: Sâmbătă 15 iulie 2024. Nr. 6670

REVOLTA PRIMARILOR împotriva marilor proprietari de păduri


    Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe și impozite locale deși dețin proprietăți pe care le exploatează și obțin profituri uriașe. Primarii localităților de munte s-au plâns vineri, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România (ACoR) – filiala Vrancea, că marii proprietari de păduri care refuză să plătească taxe și impozite locale se prevalează de o prevedere a Codului Silvic ce le permite să nu achite aceste dări, dacă pădurea este încadrată în grupa I funcțională, adică pădure de protecție. Primarii mai acuză că această situație are loc cu complicitatea celor de la ITRSV care eliberează documente din care reiese grupa de funcționalitate.

    Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe și impozite locale deși dețin proprietăți pe care le exploatează și de unde obțin profituri uriașe. Proprietarii de păduri se folosesc de o prevedere din Codul Silvic potrivit căreia „pădurile, altele decât cele proprietate publică a statului, încadrate prin amenajamentele silvice în grupa I funcțională, precum și cele cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe și impozite”. Ori, la nivelul Vrancei, doar un sfert din cele 192 mii de hectare de pădure nu sunt în grupa I funcțională. Celelalte 140 mii hectare de pădure sunt încadrate în grupa I funcțională, ceea ce înseamnă că nu se plătește niciun leu impozit către primăriile comunităților vrâncene. Situația îi nemulțumește pe primari, care cer schimbarea legislației silvice și obligarea proprietarilor de păduri să plătească un impozit atât timp cât exploatează pădurile pe care le dețin.
    Primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru a declarat că marii proprietari de păduri nu plătesc niciun leu impozite și taxe locale pe motiv că atât Codul Fiscal cât și Codul Silvic prevăd că pentru pădurile de protecție nu se plătesc dările locale. Acesta a precizat că avem de a face cu o scăpare a Codului Fiscal, dar și a Codului Silvic care permite ca marii proprietari de păduri să nu plătească taxe și impozite locale dacă pădurea este încadrată în categoria întâi funcțională, adică pădure de protecție. „În zona localității Vintileasca, aproape toate pădurile sunt considerate de protecție și niciun mare proprietar nu plătește taxe locale. Am făcut demersuri în acest sens, iar în răspunsul primit se spune că dacă s-ar plăti taxe și impozite locale s-ar crea o presiune mare pe pădure. Dacă așa stau lucrurile, atunci de ce se exploatează cantități uriașe din aceste păduri dacă sunt de protecție? Åži cum e normal ca un  proprietar de păduri care are 1.500-2.000 de hectare de pădure să nu plătească unleu impozit, iar amărâții să plătească taxe pentru toate râpile?”, a mai precizat primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru.

Amărâții plătesc impozite, grupul de interese din spatele Scolopax nu

    La rândul său, primarul comunei Cîrligele, Åžtefan Moscu, a declarat că situația este una de-a dreptul penibilă în care marii proprietari, care au cu ce să plătească taxe și impozite, nu plătesc nici măcar un leu, iar micii proprietari, „amărâți și fără venituri” sunt obligați să plătească taxe și impozite. El a dat ca exemplu societatea Scolopax care deține în zona localității sale câteva mii de hectare de pădure pentru care nu plătește niciun leu taxe, dar în schimb „a tăiat cât a vrut din acele păduri și a și distrus drumurile”. „Deși pare anormal, legea silvică nu este aceeași pentru toți. Societății Scolopax, care deține câteva mii de hectare de pădure în zona localității Cîrligele, i s-a acceptat să treacă întreaga suprafață din grupa a II-a funcțională în grupa I funcțională, situație în care nu a plătit niciun leu taxe locale. Aici este vorba de o discriminare, deoarece micii proprietari, niște oameni amărâți și fără venituri, plătesc taxe, dar marii proprietari care exploatează la maxim pădurile, nu plătesc niciun leu impozite și taxe locale. Mai mult, micii proprietari nu pot exploata niciun metru cub de lemn, că li se spune că pădurea se află în arie protejată, dar marii proprietari, cu proprietăți amplasate tot în arie protejată, taie și exploatează după bunul plac. Această lege îi dezavantajează clar pe micii proprietari. Este o discriminare care se practică având drept paravan Codul Silvic”, a precizat primarul Åžtefan Moscu.

Marii proprietari se prevalează de lege pentru a nu plăti taxe și impozite

    Åži primarul comunei Dumitrești, Petrică Dogaru, a susținut că legislația actuală permite o situație paradoxală, în care micii proprietari sunt impozitați „la leuț”, în timp ce marii proprietari sfidează și legea și bunul simț. „La Dumitrești, Curtea de Conturi a constatat că toți proprietarii trebuie să plătească impozit pe păduri. Am chemat reprezentantul Scolopax căruia i-am prezentat această situație. Acesta a venit cu o hârtie din care reieșea că pădurile de pe raza comunei Dumitrești sunt încadrate în grupa I funcțională. Asta în condițiile în care din aceste păduri se taie cel mai mult și ne distrug și drumurile. Noul Cod Silvic trebuie să rezolve problema acestor inechități. Oamenii simpli văd că marii proprietari fac ce vor și nu plătesc taxe”, a spus primarul Petrică Dogaru.

Primarii acuză ITRSV că îi ajută pe marii proprietari

    Primarii mai acuză că această situație are loc cu complicitatea celor de la ITRSV care eliberează documente din care reiese grupa de funcționalitate. „Proprietarii vin cu documente eliberate de instituții cum ar fi ITRSV din care reiese că pădurile respective sunt încadrate în grupa I funcțională, iar proprietarii sunt scutiți de plata impozitelor și taxelor locale”, spune primarul din Cîrligele, Åžtefan Moscu. Aceeași poziție o are și primarul comunei Dumitrești, Petrică Dogaru. „Când le cerem să plătească impozite și taxe vin cu hârtii de la ITRSV din care rezultă că sunt în grupa I de protecție și sunt scutiți de plata taxelor locale. Este o situație anormală și sfidătoare la adresa oamenilor simpli”, a spus primarul Petrică Dogaru.
    Conducerea ITRSV spune că încadrarea în grupa I funcțională este stabilită de specialistul silvic care realizează studiul amenajistic odată la 10 ani. Este studiul care precizează categoria suprafeței de pădure, dar și care este cantitatea de masă lemnoasă care poate fi exploatată, care sunt lucrările care trebuie efectuate. „Grupa I de protecție este stabilită de amenajist în studiul pe care îl realizează odată la 10 ani. Noi nu facem așa ceva. Însă, deoarece și noi avem un exemplar din acel amenajament silvic, pot fi situații în care proprietarul ne cere să eliberăm o hârtie referitor la o suprafață de pădure. Probabil că la acest lucru s-au referit primarii. Însă noi nu schimbăm nimic. De altfel, cu mici excepții, la suprafețele de pădure din Vrancea nu a fost modificată încadrarea în grupa funcțională în ultimii 30 de ani”, a afirmat inspectorul șef adjunct al ITRSV, Gicu Å¢icoiu. Acesta a precizat că, în cadrul grupei I funcționale sunt mai mult subcategorii, în funcție de care se efectuează și tăierile de masă lemnoasă. În ceea ce privește pădurile din Vrancea încadrate în grupa I funcțională, majoritatea permit lucrări silvice principale, respectiv o exploatare normală a pădurii. Sunt puține zonele unde nu sunt permise tăierile de arbori.

500 mii metri cubi de lemn tăiat în 2013

    Cantitățile enorme de masă lemnoasă exploatată din Vrancea arată că pădurile din județ numai funcție de protecție nu au. Doar în 2013, în Vrancea au fost exploatați circa 500 mii metri cubi de masă lemnoasă, potrivit cotei anuale calculate de instituțiile silvice. Aceasta în condițiile în care aproape jumătate din pădure ar trebuie să fie încadrată la grupa I funcțională. Iar Codul Silvic prevede că grupa I funcțională cuprinde „păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și a ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național”. Unde mai este funcția de protecție a apelor, a solului, a climei când sunt tăiate sute de mii de metri cubi de lemn în fiecare an? Cât despre cheltuielile cu împăduririle, proprietarii privați preferă regenerările naturale.

Peste 50 de mii de hectare de pădure deținute de marii proprietari

    Cei mai importanți proprietari de pădure din județ sunt obștile din Vrancea arhaică și câteva societăți comerciale, care ascund în spate interese financiare americane și suedeze. Astfel, unul dintre cei mai mari proprietari de pădure din România este Universitatea americană Harvard care deține compania de administrare Harvad Management Company. Acesta este acționarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care deține și firma Scolopax SRL Focșani. Potrivit unei situații din 2012, societatea Scolopax avea în țară 35.800 de hectare de pădure, din care cea mai mare parte se află în Vrancea, respectiv 13.470 hectare. Aceasta suprafață face din firma controlată de prestigioasa universitate americană cel mai mare proprietar privat de păduri din județ dintre agenții economici.
    Topul celor mai mari proprietari de păduri din Vrancea este dominat de obștile de moșneni, respectiv  Tulnici – 14.180 ha; Nereju – 4.524 ha; Păulești – 3.838 ha; Poiana – 3.340 ha; Negrilești – 3.227 ha; Nistorești – 2.811 ha; Viișoara – 2.702 ha; Năruja – 2.673 ha; Hăulișca – 2.653 ha; Voloșcani – 2.550 ha. Alături de Scolopax SRL cu 13.470 ha, se află suedezii de la Midgard Investments SRL – 1.290 ha și Scala SRL – 798 ha. Urmează  persoanele fizice care dețin suprafețe mari de păduri. Aceștia au aproximativ 6 mii de hectare. Pe lista marilor proprietari se mai află primăriile Vintileasca – 517 ha; Jita – 512 ha; Vizantea Livezi – 242 ha; Fitionești – 241 ha; Cîmpuri- 168 ha; Poiana Cristei – 113 ha.

7 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?