CONFRERÃE, confrerii, s. f. (Franțuzism) Asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile; p. ext. grupare de oameni cu păreri comune; confrăție, confraternitate. – Din fr. confrérie.
Sursa: DEX ’98 (1998)
confrerie (‹ fr. confrérie), corporație muzicală din sec. 13-18 (cele mai cunoscute sunt cele de la Viena, Paris, Mainz, Uznach [Elveția], Strasbourg, Londra).
Sursa: DTM (2010)
CONFRÃTE, confrați, s. m. Coleg de profesiune, tovarăș de meserie. ♦ (Înv.) Tovarăș de conspirație. – Con1 + frate (după fr. confrère).
Sursa: DEX ’98 (1998)
confráte m. (con- și frate, după fr. confrère). Coleg, camarad (maÄ ales între ziariștÄ și medicÄ).
Sursa: Scriban (1939)
