Coloranții trebuie să dispară din pâinea neagră, conform unui ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Controalele realizate de comisarii acestei instituții au arătat că majoritatea producătorilor de pâine neagră foloseau, de fapt, făină albă cu coloranți. Aceste practici au creat o imagine negativă întregii bresle a brutarilor, dar a creat și o concurență neloială, pâinea colorată fiind mai aspectuoasă, mai mare decât cea făcută doar din făină neagră. Pe de altă parte, specialiștii avertizează cumpărătorii asupra tuturor aditivilor folosiți la produsele din panificație, unele dintre ele fiind periculoase pentru sănătatea oamenilor.
Vrâncenii vor mânca pâine neagră fără coloranți după ce au fost schimbate condițiile pentru produsele de panificație. Un ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în vigoare de la 15 ianuarie, stabilește că brutarii pot folosi zaharuri și caramel doar pentru pâinea din malț. Nu pot fi folosiți coloranți pentru celelalte sortimente de pâine. Decizia a fost luată de Protecția Consumatorilor după ce numeroase controale au scos la iveală că pâinea neagră nu era chiar atât de neagră, ci avea și puțin colorant, că pâinea de secară nu era chiar atât de curată pe cât promitea reclama producătorului.
În Vrancea, controlul a fost efectuat de comisarii de la Protecția Consumatorilor în perioada august-septembrie 2013. Potrivit comunicatului de presă, au fost găsite probleme la etichetare, prin utilizarea de denumiri menite să înșele cumpărătorul asupra compoziției produsului. De exemplu, s-au găsit sortimente de panificație „pâine neagră” unde ca ingredient principal apărea făina albă, urmată de făina neagră din grâu, respectiv „pâine graham” și „pâine cu secară”, care aveau ca principal ingredient faina albă și abia apoi tărâțe sau făină integrală sau făină din secară, astfel că denumirea produselor ar fi trebuit să fie „pâine cu făină neagră, făină de secară, făină integrală …etc.”. „La raft era prezentat „Pâine de secară” ceea ce inducea consumatorului ideea că produsul este fabricat din făină de secară. În fapt, conform ingredientelor menționate de producător pe ambalaj, constituentul principal al produsului era făină neagră de grâu, iar făina de secară era în proporție de 20%”, se arată în raportul ANPC. Comisarul șef adjunct al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est (Galați) – CJPC Vrancea, Dumitru DilÇŽ, a recomandat consumatorilor să citească etichetele cu atenție pentru a vedea care sunt aditivii din produse astfel încât să aleagă în cunoștință de cauză.
Coloranții fac pâinea „mai umflată, mai aspectuoasă”
Producătorii de pâine susțin noile reguli impuse de ANPC, care vor avea un dublu efect. Pe de o parte, va fi o concurență corectă între brutari, pe de altă parte, este mai bine pentru sănătatea cumpărătorilor. Sîrbu Filipache, de la Meteor, a reușit să își creeze de-a lungul anilor o reputație în rândul focșănenilor, care au încredere în produsele cumpărate de aici. „Noi nu am folosit niciodată coloranți în pâinea neagră”, spune Filipache, explicând că această practică a unor producători din panificație a avut ca efect chiar îndepărtarea clienților. „Am pierdut din clienți pentru că oamenii au văzut la televizor, din presă că se pun coloranți în pâinea neagră și atunci au renunțat să mai cumpere. Introducerea noilor reguli este un lucru bun pentru că oamenii erau speriați. Nu i-am înțeles pe cei care foloseau coloranți pentru că economic nu era rentabil, făina neagră este mai ieftină decât cea albă. Singurul avantaj al coloranților era că pâinea este mai umflată, mai aspectuoasă. Ori noi avem o pâine mai mică, din făină neagră”, a spus Sîrbu Filipache.
Un alt producător de pâine vrâncean, Nicușor Epure, de la Moripan, spune că noile reguli ar trebui să facă ordine în acest domeniu. „Regulile sunt bune însă ele trebuie să fie și respectate. Trebuie ca autoritățile să urmărească respectarea lor și în perioada următoare”, a afirmat Nicușor Epure. Patronul de la Moripan spune că pregătește sortimente noi de panificație, care vor fi scoase pe piață în următoarele săptămâni. „Peste aproximativ o săptămână vom scoate sortimente noi, cu puțini amelioratori, cu un alt gust, așa cum se făcea pâinea odată”, a precizat Nicușor Epure. Acesta a explicat că producătorii de pâine vrânceni trebuie să facă față și concurenței neloiale din partea producătorilor din județele limitrofe. Aceștia au intrat pe piață în localitățile din marginea județului, cu prețuri mici, doar pentru a fura din clienții producătorilor vrânceni.
Atenție la E-urile din pâine
Medicii nutriționiști au avertizat că pâinea trebuie consumată cu moderație, din cauza aditivilor alimentari care pun sănătatea în pericol. Profesorul dr. Gheorghe Mencinicospchi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a afirmat în repetate rânduri, conform presei centrale, că piața românească de panificație este invadată de E-uri pentru că legea permite acest lucru, chiar dacă o parte dintre acești aditivi alimentari ne pun sănătatea în pericol. În pâine, arată profesorul, se găsesc până la 34 de E-uri. Printre cele mai întâlnite E-uri ce se găsesc în compoziția pâinii se numără bromatul de potasiu – E 924 – responsabil de apariția senzației de greață, vărsături, diaree sau apariția diverselor dureri, odată ce este ingerat; sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară; lactatul de calciu – E 327 – are ca efecte adverse stări de hipercalcemie și insuficiență renală. Pe lista E-urilor care pun în pericol sănătarea se mai află acidul fumaric – E 297, acidul acetic – E 260 precum și acidul citric -E 330. „În total, într-o pâine regăsim până la 34 de E -uri”, spune prof. dr. Mencinicopschi, potrivit căruia calitatea pâinii depinde și de tehnologia de fabricație folosită de producători.
Reguli la etichetarea produselor din panificație
Produsele de panificație ambalate trebuie să prezinte prin etichetare mai multe elemente pentru asigurarea informării corecte, complete și precise a consumatorilor. Eticheta trebuie să conțină „denumirea sub care se vinde produsul; lista cuprinzând ingredientele; cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; cantitatea netă; data durabilității minimale; condițiile de depozitare sau folosire atunci când acestea necesită indicații speciale; denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; locul de origine sau de proveniență dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniența reală a produsului; instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare; o mențiune care să permită indicarea lotului; ingredientele cu efecte alergene cuprinse în anexa nr. 1f) la Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările și completările ulterioare; prețul de vânzare cu amănuntul, exprimat în lei/bucată; prețul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/kg”.
