IDÃLÄ‚, idile, s. f. Specie de poezie lirică și erotică din sfera poeziei bucolice, în care este prezentată, în formă optimistă sau idealizată, viața și dragostea în cadrul rustic; bucolică. ♦ Iubire curată, naivă și tinerească între persoane de sex opus. [Var.: idÃl, -e s. n.] – Din fr. idylle. Cf. germ. Idyll.
Sursa: DEX ’98 (1998)
BUCÓLICÄ‚ ~ce f. Creație artistică de proporții reduse, în care sunt idealizate frumusețile vieții rurale (în special, a păstorilor); eglogă; idilă; pastorală. /<fr. bucolique
Sursa: NODEX (2002)
