Ora 10.44. Ajung în fața Liceului de Artă „Gh. Tattarescu” din Focșani pentru a-mi continua „misiunea de spionare” a elevilor pe timpul pauzelor. Muzica instrumentelor la care cântă elevii se aude destul de tare din exteriorul clădirii.
Înainte de a intra în incinta unității de învățământ sunt întâmpinată de un mesaj foarte ferm. ,,Fumatul în incinta liceului este strict interzis!”. Intru în interiorul liceului, elevii de serviciu erau la datorie, vor să mă legitimeze însă elanul lor este temperat de directoarea care mă cheamă la ea și îmi permite accesul. Toți elevii păreau să fie în expectativă, așteptau parcă persoane din exterior care să îi viziteze într-o dimineață rece și care nu prevestea nimic. În acea liniște surdă îmi fac simțită prezența și eu. Vreau să discut cu elevii, să le aflu opinia despre un subiect mereu arzător, problema fumatului în incinta unității de învățământ. „De la noi din clasă sunt doar doi colegi care fumează”, spune unul din elevi. Probabil că pentru a-și menține vocea nu s-au apucat de fumat, mă gândesc eu.
Este ora 10.50 și s-a sunat de pauză. Profesorii ies rând pe rând din sălile de clasă cu cataloagele în mână și grăbiți să se pregătească pentru ora viitoare. În urma lor încep să iasă și elevii. Am simțit că în această unitate de învățământ sunt doar artiști în devenire. Din toate colțurile auzeam elevi care fredonau piese. Un alt elev își transporta tacticos instrumentul pentru a pleca fie în cealaltă clădire fie pentru a repeta în altă parte. În clase fie liniște, fie nelipsita muzică ce se auzea de peste tot, în funcție de preferințele majorității elevilor.
Ies afară pentru a vedea dacă este ceva mai multă mișcare. După clădirea liceului, câțiva elevi, printre care și o fată, fumau de zor. Unul din grupul de fumători este cel care vrea să pară gentil și îi aprinde fetei țigara. Nemulțumiți că sunt fotografiați elevii ripostează. „Am apărut cumva în poză? Eu am aprins țigara colegei pentru că bătea vântul, dar eu nu fumez”. Ceilalți colegi încep să râdă când îl aud ce îmi spune. I-am lăsat să își ia liniștiți porția de tutun.
Ora 11.00 Se sună de intrare. Toți se grăbesc să intre în clase cu atât mai mult cu cât se pregătesc să fie gazde ai oaspeților de seamă din Republica Moldova, în cadrul parteneriatului „Împreună pe drumuri de istorie și cultură”, care va debuta astăzi. Am văzut profesorii lucrând la pregătirea ultimelor detalii, mi-am luat rămas bun de la directoarea și profesorii care erau foarte entuziasmați.
