Singurul club departament din județ, CS Unirea Focșani, se confruntă în această perioadă cu serioase probleme financiare. Sportivii secției de tir, una din secțiile care au confirmat așteptările în ultimii ani și de unde s-a lansat în marea performanță campionul olimpic Alin Moldoveanu, se află în imposibilitatea de a participa la competițiile naționale deoarece clubul nu are bani pentru a le asigura trăgătorilor transportul, cazarea și masa. În urmă cu două săptămâni, la etapa a patra a Campionatului Național, în sprijinul sportivilor a venit antrenorul Adrian Alaci, care a scos din buzunarul său suma cuvenită pentru participarea la concurs.
Mâine, are loc ultima etapă de Campionat Național, programată la Poligonul Tunari, dar campionii naționali de la Focșani nu se vor afla pentru prima oară pe listele de concurs. Motivul este unul simplu: nu sunt bani. Forul care asigură finanțarea cluburilor departamentale din România, Ministerul Tineretului și Sportului nu a fixat bugetul alocat pentru 2013 și le-a cerut cluburilor să se descurce cum pot. „Nu ne-au trimis niciun ban până acum și avem datorii peste tot. Este o situație delicată. Nu știu cum ne vom descurca în continuare”, ne-a declarat Petrea Vîlcu, directorul general al Clubului Sportiv Unirea Focșani.
Mai multe federații, mai puțini sportivi
În ultimii 20 de ani, tinerii și-au schimbat prefe-rințele: de la handbal, șah și modelism s-a trecut la tenis de câmp și baschet. Fotbalul a fost întotdeauna lider detașat. Institutul Național de Statistică a dat publicității un raport oficial cu numărul de sportivi legitimați din România. „Recensământul” vizează anul 2012, este cel mai recent în materie și vine cu un verdict care dă măsura situației reale a „celui mai bun ambasador al țării”, așa cum le place politicienilor să numească sportul atunci când se înghesuie pe la aeroport pentru a prinde un loc în flancul vreunui campion mondial sau olimpic.
În urmă cu doi ani, în România au fost contabilizați 234.596 de legitimați, adică numai 1,2 la sută din populație. Comparativ cu începutul anilor 90, numărul de practicanți pare să nu fi scăzut prea mult: în 1993 existau aproape 300.000 de legitimați, acum, sunt cu 65.000 mai puțin! Analizând însă structura pe sporturi, discrepanța între decade este mare. În primul rând, în 93 erau numai 49 de federații naționale. În 2010, numărul acestora a crescut la 60. Apoi, s-a ajuns în situația în care aproape jumătate din numărul de practicanți să provină din fotbal. Restul federațiilor, multe dintre ele olimpice, abia dacă depășesc o mie de practicanți (cazul scrimei, 1200 de sportivi în 2012, sport cu titluri mondiale obținute la zi).
La fotbal, a crescut cantitatea, nu și calitatea
Fotbalul este singurul sport care a crescut constant după 1989, depășind în 2012 bariera de o sută de mii de jucători legitimați. „E normal să fie așa. Din punct de vedere social, fotbalul reprezintă o șansă de a reuși în viață. Trebuie luată în calcul și notorietatea fotbalului, nevoia omului de a fi cunoscut, de a se realiza, dar și faptul că este un sport mai ieftin comparativ cu alte discipline”, spune Mihail Marian, noul director tehnic al FRF.
Cum se poate explica însă scăderea rezultatelor pe fondul creșterii numărului de jucători? „A crescut baza din punct de vedere numeric, dar nu și calitativ, nu pe considerentele marii performanțe. Programul de formare a talentelor nu a fost suficient, pentru a se reveni la competitivitatea înaltă pe plan internațional. Culegem ce am semănat. S-a trăit din munca, tradiția, experiența și performanțele anilor 80, fără a se îngriji de ceea ce va urma. Numărul mai mare de jucători nu este suficient pentru a asigura și competitivitatea. Este nevoie de instruirea jucătorilor, de formarea antrenorilor, de infrastructură, de sistem competițional. Toate se regăsesc în planul strategic 2014-2016”.
Baschetul are rețeta succesului
Mulți dintre cei chestionați au pus scăderea numărului de practicanți pe seama multitudinii de tentații pe care le au tinerii acum, comparativ cu anii 80-90. Explicația este doar în mică măsură acoperită atât timp cât federația de baschet a găsit rețeta succesului într-un ma-nagement perfect. Conform datelor din 2012, FRB este pe locul trei în topul legitimaților, cu 13.219 de practicați, de cinci ori mai mult ca în 2002! Cu un campionat nou universitar, care a adunat 8.900 de legitimați, cu întreceri organizate încă de la grădiniță, cu 780 de panouri montate prin țară și cu mii de mingi donate peste tot, baschetul a ajuns al doilea sport după fotbal în țară.
Gimnastica, efectiv subțiat la jumătate
Sugestive pentru situația sportului românesc la vârf sunt și cifrele de la gimnastică. În 1993, cea mai titrată federație din România avea 1.737 de legitimați. Ei bine, în urmă cu doi ani, scriptele federației mai cuprindeau 987 de gimnaști și gimnaste, adică jumătate din efectivul de la începutul anilor 90. „Raportarea e relativă. Dacă îi luăm în calcul doar pe cei angrenați în competiții numărul este mai mic, iar dacă i-am tria doar pe cei de calitate am avea și mai puțini. Mai dramatic e la antrenori. Cauzele sunt complexe, de la sistem până la oameni. Activitatea nu mai este motivantă, nici pentru sportivi, nici pentru tehnicieni. Copiii de acum nu mai sunt preocupați de sportul de performanță, au alte priorități”, a explicat Mircea Apolzan, secretar general al FR de Gimnastică.
