Botezul Domnului este cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează, care este sărbătorită pe 6 ianuarie. Boboteaza este asociată cu sfințirea apelor, credincioșii venind dis-de-dimineață la biserică pentru a lua agheasmă, despre care se spune că are proprietăți miraculoase.
Prin slujba de Bobotează se sfințesc și apele, iar credincioșii participă cu credința puternică că odată cu sfințirea apelor, se sfințesc și sufletele. Credincioșii păstrează agheasma în vase curate, iar aceasta nu se alterează, având darul miraculos de a rămâne proaspătă tot timpul. Când au diverse necazuri, credincioșii găsesc mângâiere în a gusta din această apă sfințită sau de a o stropi prin casă. După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu această apă gospodăria, grădina și interiorul casei, pentru rod bogat și sănătate.
În Ajunul sărbătorii, preoții merg din casă în casă, rostind o cântare specială și binecuvântează gospodăriile. „Pentru întâmpinarea praznicului Botezului Domnului, în ajun credincioșii postesc, așa cum se întâmplă la întâmpinarea oricărui praznic. Dacă la Nașterea Domnului, Învierea Domnului și Adormirea Maicii Domnului ne pregătim cu post și rugăciune, după sărbătoarea Nașterii Domnului, Biserica a rânduit o zi de post în ajun”, ne-a spus părintele protopop Nicolae Cobzaru. Imediat după Bobotează, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul.
În unele zone de munte ale județului Vrancea, cum ar fi la Prahuda, comuna Paltin, se confecționează cruci de gheață, care se aduc în curtea bisericii în dimineața de Bobotează, prin care locuitorii își exprimă credința. În alte zone, cum este Soveja, are loc sfințirea apelor, iar slujba se săvârșește la un râu, pentru a aminti de botezul în Iordan.
De Bobotează, nu da bani cu împrumut
Cel mai cunoscut obicei este acela că în ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, fetele nemăritate care vor să își afle ursitul să lege un fir roșu de mătase și o crenguță de busuioc sfințit la degetul inelar și pun o altă crenguță de busuioc sub pernă. Se spune că bărbatul pe care îl visează le este predestinat. Pentru ca ritualul să aibă efect, este bine ca fetele nemăritate să țină post și să spună rugăciuni în ajunul Bobotezei.
O altă tradiție de Bobotează spune că în această zi sfântă, precum și în următoarele șapte, femeile nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. De Bobotează, preoții sfințesc apele și împart agheasmă credincioșilor, iar spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei.
Potrivit tradiției, femeile care nu pot avea copii trebuie să bea agheasmă de la Bobotează pentru a se vindeca de sterilitate, întrucât apa sfințită are puteri tămăduitoare.
De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât așa vei face tot anul și riști să atragi paguba materială în casă. Bătrânii spun că în această zi de sărbătoare este bine să te ferești de orice împrumut, fie că dai, fie că iei.
La fel ca de Crăciun, și de Bobotează este musai ca masa să fie îmbelșugată. În ajunul Bobotezei, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, pentru a avea masa bogată tot anul. Coliva, bobul fiert, fiertura de prune, sarmalele umplute cu crupe, „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borșul de pește, peștele prăjit, plăcintele de post umplute cu tocătură de varză acră și plăcintele cu mac nu trebuie să lipsească de pe masă în ziua de Bobotează.
