În anul 2012, românii au fost chemați de trei ori la vot și au fost guvernați de patru cabinete. Vrâncenii și-au ales președintele Consiliului Județean, în persoana vicepreședintelui PSD Marian Oprișan, consilierii județeni, primarii și consilierii locali. Victoria zdrobitoare a USL de la alegerile locale a fost reconfirmată la alegerile parlamentare, când social-democrații și liberalii au câștigat în Vrancea toate cele opt mandate de parlamentar, atribuite direct. La conducerea Prefecturii au fost patru prefecți, iar unii directori de instituții publice deconcentrate au fost schimbați.
Anul 2012 a început cu ieșirea românilor în stradă pentru a cere demisia guvernului Boc și a președintelui Traian Băsescu, responsabili pentru tăierile de salarii, indemnizații, ajutoare sociale, pentru creșterea TVA, impozitarea pensiilor, măsuri așa-zise de austeritate, care au dus la o scădere fără precedent în istoria recentă a României, a nivelului de trai. Pedeliștii au dat afară oameni din sistemul bugetar, au închis școli și spitale, după criterii doar de ei înțelese. Autoritățile locale și județene care nu aveau culoarea portocalie nu au fost finanțate. În timp ce le cereau românilor să suporte criza, pedeliștii își afișau cu un tupeu nemaivăzut bogăția. Contractele pe bani publici se dădeau doar cu dedicație, numai firmelor de casă ale PDL, iar cele mai profitabile companii de stat erau căpușate de „băieții deștepți” tot din PDL sau care sponsorizau PDL.
Presiunea socială a dus, în februarie 2012, la căderea Guvernului Boc. Premier a ajuns Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui Cabinet a picat în urma moțiunii de cenzură, pe 27 aprilie 2012.
Pe 7 mai 2012, a fost învestit Guvernul Ponta I, iar pe 21 decembrie 2012, Guvernul Ponta II.
Alegerile locale, prima victorie zdrobitoare a USL
2012 este și anul în care românii au fost chemați de trei ori la urne: să-și aleagă președinții de Consilii Județene, consilierii județeni, primarii și consiliile locale, să decidă prin referendum demiterea lui Traian Băsescu, să-și aleagă parlamentarii și implicit, partidul sau alianța politică care va conduce destinele țării în următorii patru ani.
Pe data de 10 iunie 2012 au avut loc alegerile locale, iar 70% dintre vrânceni au votat ca Marian Oprișan să fie președinte al Consiliului Județean Vrancea pentru încă un mandat de patru ani. Este pentru a patra oară când vrâncenii îl învestesc cu încrederea lor pe Marian Oprișan. Pentru funcțiile de consilieri județeni, USL a obținut 71,59%. Alianța pentru Vrancea (APV) nu a avut candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Vrancea, iar pentru consilieri județeni, APV a obținut numai 16,55%, iar PP-DD, 12,39%. Doar PP-DD a avut candidat la președinția Consiliului Județean Vrancea, obținând 18,2%.
După anunțarea rezultatelor, Marian Oprișan a declarat că victoria aparține în tota-litate vrâncenilor și votul înseamnă pentru vrânceni „nu doar recâștigarea demnității ci înseamnă un vot acordat Vrancei Puternice!”. „Iar când spun Vrancea Puternică, mă refer la un județ care să devină un punct de refe-rință în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. În perioada 2000-2004, când PSD a condus România, am gândit pentru Vrancea cele mai importante proiecte prin care județul nostru devenea unul strategic în ceea ce privește transporturile. Acum a venit timpul să ducem acest proiect la bun sfârșit, iar altele să înceapă”, a declarat Marian Oprișan.
USL are primari în 60 de localități
Uniunea Social Liberală (USL) a câștigat alegerile în 60 de localități din cele 73 existente în județul Vrancea. APV a câștigat alegerile în nouă comune, iar patru primării au fost câștigate de candidați independenți.
În Focșani, primarul Decebal Bacinschi a obținut 54,17%, iar în celălalt munici-piu, Adjud, primarul în funcție, Constantin Armencea a obținut 49,77% din voturi. Primarul Odobeștiului, Daniel Nicolaș, a obținut cel mai bun rezultat în rândul edililor orașelor vrâncene, cu 92% din voturi. Ion Petre, primarul orașului Panciu, a primit 68% din voturi, iar în orașul Mărășești, viceprimarul Valerică Chitic a obținut 75,34% din voturi.
Cel mai bun rezultat la comune a fost obținut de Cătălin Toma la Jariștea, cu aproape 94%. O situație inedită a fost la comuna Păulești, unde primarul Vasile Bratosin a obținut 100% din voturi, el neavând contracandidat. În comunele Movilița, Gologanu, Boghești, Cîrligele, Golești, Negrilești, Nistorești, Paltin, Poiana Cristei, Reghiu, Slobozia Ciorăști și Străoane, candidații USL au obținut peste 80% din voturi.
La scrutinul din iunie au fost înlocuiți 19 primari. Cei care i-au înlocuit sunt noi în funcții sau au revenit după o pauză de patru ani, cum este cazul la Dumitrești sau Bordești. Este vorba despre localitățile Ruginești – Ion Avram, Boghești – Sandu Aur, Răcoasa – Sebastian Păun, Soveja – Costică Ciolan, Jitia – Ion Ghiorghiță, Milcovul – Mihai Neață, la Dumbrăveni – Valentin Tîlvăr, Vulturu – Nicușor Păcuraru, Cîmpuri – Costel Mateiu, Broșteni – Ion Alanei, Vintileasca – Georgică Spătaru, Vînători – Ionel Lupu, Valea Sării – Valentin Marcu, Dumitrești – Petrică Dogaru, Urechești – Bratosin Nistor, Păunești – Gheor-ghe Popa, Ciorăști – Nicolae Braicău, Bordești – Gheorghe Tătaru, Biliești – Vasile Chirilă.
Alegerile locale aduc USL o victorie zdrobitoare la nivelul întregii țări, câștigând mare parte dintre primăriile și consiliile județene deținute până la acel moment de PDL. USL obține un scor politic în ceea ce privește consilierii județeni de 49 %, în timp ce PDL, aflat în diferite alianțe locale, obține doar 15%, iar PP-DD – 8,9%.
Referendumul și prigoana de după
Traian Băsescu este primul președinte al României care a fost suspendat de două ori de către Parlament, în 2007 și 2012, pentru că a încălcat principiile separării puterilor în stat și nu a respectat Constituția. Parlamentul a hotărât organizarea unui referendum pentru demiterea președintelui pe data de 29 iulie. Tot Parlamentul a mai hotărât ca președinte interimar să fie Crin Antonescu, preșe-dintele Senatului, așa cum prevede Constituția.
La referendum au participat peste 8,4 milioane de români care au votat în majoritate covârșitoare – 87,5% – pentru demiterea lui Traian Băsescu. Însă acesta a revenit la Cotroceni deoarece rezultatele referendumului au arătat că nu s-au prezentat la vot jumătate plus unu dintre românii înscriși pe listele electorale. Aceasta deși a fost una dintre cele mai mari prezențe la vot de după 1989 și, deși s-a votat majoritar pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.
Peste 174 mii de vrânceni au participat la referendumul pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu. Conform datelor finale, 150.337 de vrânceni au votat pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, adică 86,19% dintre alegătorii prezenți la urne, iar 12,31% au spus „NU”. Prezența la referendum a fost chiar mai mare decât la alegerile locale unde au votat 168.820 persoane.
Referendumul a fost urmat de o adevărată prigoană a celor care au votat. Procurorii DNA Galați au mers la Suraia și la Tulnici, pentru a-i ancheta pe cei care și-au exercitat un drept constituțional: acela de a vota. Primarii celor două localități au acuzat abuzuri ale procurorilor DNA.
Zece parlamentari pentru Vrancea
Åžirul evenimentelor politice din anul 2012 a continuat cu alegerile parlamentare din 9 decembrie. Rezultatele obținute la alegerile locale au fost reconfirmate la alegerile ge-nerale când USL câștigă detașat bătălia electorală. USL a obținut 58% din voturi la Camera Deputaților, 60% la Senat, în timp ce ARD se află la 16%, iar PP-DD la 14%. Prin distribuirea mandatelor, USL obține peste 66% din numărul senatorilor și deputaților. În total, România are 588 de parlamentari pentru următorii patru ani.
În premieră, Vrancea are zece deputați și senatori, din care opt aleși direct prin votul cetățenilor și încă doi prin redistribuirea la nivel național.
În Vrancea, Uniunea Social Liberală a primit, la Camera Deputaților, 77.636 de voturi, adică, 65,59% din voturile alegătorilor prezenți la urne, pe locul doi, la foarte mare distanță, s-a clasat PP-DD, cu 19.069 de voturi – 16,11%, iar pe locul trei ARD, cu 15.069 de voturi, adică 12,73%.
La Senat, candidații USL au primit 79.752 de voturi, adică 66,91%. Pe locul doi, la foarte mare distanță, s-a clasat PP-DD, cu 20.750 de voturi – 17,41%, iar pe locul trei ARD, cu 16.562 de voturi, adică 13,89%.
Cei opt candidați USL, respectiv Cristian Dumitrescu și Petru Filip – Senat, Miron Mitrea, Ciprian Nica, Angel Tîlvăr, Nini Săpunaru, Victor Roman și Laurențiu Å¢igăeru Roșca – Camera Deputaților, au obți-nut mandatele din primul tur. Ceilalți doi deputați de Vrancea, Neagu Murgu -PP-DD și Florin Secară – PDL au ajuns în Parlament de pe locurile doi și chiar trei în Colegiile unde au candidat.
Rezultatele publicate de Biroul Electoral Central arată că, în jumătate din loca-litățile Vrancei, candidații USL au obținut peste 70% din voturile alegătorilor. La Vintileasca, senatorul Petru Filip a obținut 87,57% din voturile exprimate, în vreme ce, la Negrilești, senatorul Cristian Dumitrescu a obținut 87,15%. Situația este similară la alegerile pentru Camera Deputaților. La Vintileasca, deputatul Nini Săpunaru a obținut 86,45% din voturile oamenilor iar deputatul Miron Mitrea, la Negrilești, a fost votat de 85,6% din locuitorii comunei. Miron Mitrea a obținut și cele mai bune rezultate la nivelul județului în rândul candidaților la Camera Deputaților, fiind votat de peste 15 mii de vrânceni. De remarcat că, la alegerile pentru Camera Deputaților, candidații USL nu au pierdut în nicio localitate din Vrancea, fiind câștigate alegerile inclusiv în localitățile conduse de edili PDL.
Patru prefecți într-un singur an
Nu mai puțin de patru prefecți au fost la conducerea Instituției Prefectului Vrancea pe parcursul anului trecut. Este un record nedorit care nu face decât să confirme instabilitatea politică existentă în prima parte a anului trecut la nivelul României. Primii doi prefecți din 2012, Sorin Hornea și Dragoș Mircea, au fost numiți în funcție de guvernele pedeliste și s-au remarcat mai ales prin modul dezastruos în care s-a intervenit atunci când Vrancea a fost acoperită de zăpadă în iarna trecută. În ciuda apelurilor repetate ale președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, fostul prefect Hornea nu a fost de acord cu instalarea stării de alertă care ar fi permis intervenția și scoaterea oamenilor din munții de zăpadă. Ulterior, Hornea a anunțat că vrea să candideze la alegerile locale și a fost înlocuit în funcție de Dragoș Mircea. Nici acesta nu a rezistat prea mult. Căderea guvernului condus de Ungureanu în urma moțiunii de cenzură depuse de parlamentarii USL a avut ca efect și numirea unui nou reprezentant al Executivului în Vrancea. Primul prefect numit de premierul Victor Ponta, în luna mai, a fost Octavian Vieru, directorul de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Acesta a fost ajutat de subprefectul Cristi Misăilă. Fiind vorba doar de o perioadă determinată, Octavian Vieru a fost înlocuit în funcție, la sfârșitul lunii august, de Kanty Cătălin Popescu. Fost membru PNL și consi-lier județean două legislaturi consecutive, Cătălin Popescu a renunțat la funcțiile politice și la cea de consilier județean, pentru un post de funcționar public la APIA București, de unde a fost detașat în funcția de prefect.
Schimbări de directori
Mai mulți directori de instituții deconcentrate au fost schimbați din funcție, pe parcursul anului trecut.
La conducerea Inspectoratului Åžcolar Județean, Vasilica Zaharia i-a luat locul pedelistului Stan Rogoz. La Direcția Agricolă, Costică Neață a fost înlocuit cu Ticu Costandache. La Direcția Sanitar Veterinară, pedelista Mariana Amăricăi a fost înlocuită cu Necula Botezatu.
Åžeful Direcției Silvice, Petrică Tudosă, a fost schimbat cu Lucian Zamfir.
Lucica Chiper, pedelista specialistă în înrămat geamuri, care timp de aproape trei ani a condus Secția de Drumuri Naționale Vrancea, a fost înlocuită cu Marian Paraschiv.
La Protecția Consumatorilor, șef este acum Dumitru Dilă, după ce Mirela Bîznă a renunțat la lupta pentru șefie pentru a candida la parlamentare.
La Direcția Finanțelor Publice, Ion Ghionea a fost înlocuit cu Eugen Ciorici.
La Garda de Mediu a revenit în funcție Petrică Nițu, care l-a înlocuit pe pedelistul Aurel Cristian.
La Spitalul Județean, Constantin Mîndrilă a câștigat concursul pentru ocuparea funcției de director, fostul manager Nicolae Moise renunțând să mai concureze după ce a picat prima probă.
