Intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, de la 1 septembrie, va aduce unele schimbări atât pentru judecători cât și pentru avocați și justițiabili. Noua procedură va fi aplicată acțiunilor intrate pe rolul instanțelor după 1 septembrie, cauzelor înregistrate înainte de această dată aplicându-se în continuare actuala procedură. Se dorește astfel deblocarea instanțelor de numărul mare de dosare care ajung pe rol, multe dintre ele fără o acțiune precisă. Prin urmare, pentru a nu aglomera activitatea judecătorilor, aceștia vor tria acțiunile înainte de acordarea primului termen de judecată.
Până acum, era foarte simplu să deschizi o acțiune în justiție, cererea fiind înregistrată la grefierul de serviciu, care îi dădea număr, după care se făcea repartizarea aleatorie, cumputerizat. Tot calculatorul stabilea și primul termen de judecată.
Noua procedură este însă mai complicată. Legiuitorul a dorit, cel mai probabil, selectarea cauzelor înainte ca acestea să ajungă pe rolul instanței, dând posibilitatea ca în cazul în care acestea nu respectă condițiile legale de fond și formă, să fie anulate. Noul Cod de Procedură Civilă prevede că pentru cauzele care vor fi înregistrate după 1 septembrie, grefierul va primi cererea de chemare în judecată, îi va da număr de înregistrare, după care, prin reparizare aleatorie, va ajunge la un complet fără a se fixa primul termen de judecată. „Judecătorul investit va verifica dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește condițiile condițiile legale. Se urmărește motivarea în fapt, indicarea probelor, dacă sunt înscrisuri să le indice, dacă sunt martori să-i nominalizeze. Pentru înscrisuri este necesar să depună un număr sufient de copii, pentru a rămâne la dosar, cât și pentru pârâți”, a declarat judecătoarea Andreea Pascaru, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Focșani.
Acțiunea se depune numai când partea este pregătită să se judece
Judecătorul nu va da termen de judecată până nu este clar despre ce acțiune este vorba, până nu se indică probele, magistrații atrâgând atenția justițiabilor și avocaților că cererea de chemare în judecată trebuie întocmită cu responsabilitate. Aceasta trebuie depusă numai în momentul în care partea este pregătită să se judece.
Completul de judecată va verifica inclusiv timbrajul și va acorda termen numai când toate aceste condiții sunt întrunite. „În cazul în care nu se îndeplinesc aceste condiții, judecătorul îi acordă reclamantului un termen de zece zile. Acesta este încunoștiințat printr-o adresă ca să remedieze și i se va indica ceea ce are de făcut. Dacă nu se conformează, cererea se anulează”, a adăugat judecătoarea Pascaru.
Împotriva anulării cererii se poate formula cerere de reexaminare, care va fi soluționată de un alt complet de judecată, prin repartizare aleatorie. Mai există și varianta când cererea poate îndeplini toate condi-țiile legale sau când în cele zece zile reclamantul a remediat neregulile și atunci pârâtul va fi înștiințat că a fost chemat în judecată. I se va tri-mite copie de pe acțiunea depusă de reclamant și de pe celelalte înscrisuri.
Pârătul are obligația ca în termen de 25 de zile să depună întâmpinarea sau cererea reconvențională, după caz, și alte dovezi, după care consideră că se poate judeca. Procedura spune că actele primite de la pârât se vor comunica reclamantului, care are dreptul la un ultim răspuns. Acesta este momentul în care judecătorul poate fixa, sau nu, primul termen de judecată. „S-a renunțat la expresia «prima înfățișare» tocmai pentru că primul termen de judecată va avea o greutate mult mai mare. Când vin în fața judecătorului, părțile sunt în deplină cunoștință de cauză”, a declarat judecătoarea Emilia Botezatu, de la Judecătoria Focșani.
Primul termen de judecată nu poate fi fixat la mai mult 60 de zile de la primirea ultimului răspuns de la reclamant, dacă acesta va exista. La primul termen de judecată vor fi discutate probele, care vor fi admise în măsura în care acestea sunt utile sau pertinente.
Aceste schimbări, care ar trebui să micșoreze numărul dosarelor care vor ajunge în sala de judecată, ar putea totuși aglomera activitatea judecătorilor, care vor avea de soluționat și dosarele care sunt deja pe rol, dar și cererile care le sunt repartizate după 1 septembrie și care nu vor fi înregistrate direct. Astfel, alături de grefierul său, judecătorul va trebui să țină cond de termenele pe care le acordă reclamantului sau pârâtului, până ce dosarul acestora va ajunge pe rol.
