În doar patru luni, câte au trecut de la începutul acestui an, 69 de copii au ajuns în atenția Protecției Copilului din cauza neglijării lor de către cei ce au obligația să-i îngrijească și să-i ocrotească. Anca Candrea, șeful Serviciului de Intervenție în Regim de Urgență (SIRU) din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea, a declarat că în proporție de 80%, vinovată de această cruntă realitate este sărăcia. „Pe locul doi la capitolul vinovăție sunt carențele educaționale ale părinților. Din totalul acestor copii neglijați, 92% reprezintă cazuri ce provin din mediul rural și mai ales din sate situate în zone mai greu accesibile. Este foarte greu să aflăm despre ei, de aceea e extrem de important ca vecinii acestora să ia atitudine și să ne sesizeze, astfel încât să-i putem ajuta. O pot face chiar și anonim, la numărul de telefon 0237.983”, a subliniat Anca Candrea.
De la începutul acestui an, mai bine de 17 copii lunar, adică 69 în total, au fost victimele celei mai frecvente, dar și celei mai puțin conștientizate forme de abuz: neglijarea. Nemâncați, murdari, izolați, desculți, neîmbrăcați, nebăgați în seamă de pro-priii lor părinți, neînscriși la grădiniță sau aflați în abandon școlar, cine știe câți astfel de copii trăiesc actualmente în județul nostru, în afara celor 69 depistați deja de specialiștii DGASPC Vrancea.
Potrivit celor declarate de reprezentanții acestei instituții, față de anii trecuți, numărul cazurilor de neglijare a crescut alarmant, acest lucru datorându-se sărăciei în care se adâncesc tot mai mulți vrânceni, ca urmare a politicilor dezastruoase puse în aplicare de pedeliști în ultimii ani. „Ca urmare a marilor pro-bleme sociale și materiale ce se manifestă în toată țara, a crescut îngrijorător numărul copiilor ai căror părinți pur și simplu nu-și mai pot asuma respon-sabilități parentale și în consecință, de cele mai multe ori, se ajunge la încălcarea dreptului copilului de a crește alături de familie, de a avea acces la educație, la servicii de sănătate, de a avea condiții adecvate de îngrijire și educare. Sărăcia este motivul în proporție de 80% pentru care au fost neglijați cei 69 de copii ajunși în atenția noastră, iar pe locul doi se situează, ca vinovăție, carențele educaționale ale părinților. Totodată, 92% din aceste cazuri sunt din mediul rural și mai ales din sate aflate în zone greu accesibile, unde mijloacele de transport nu ajung și e foarte greu să se afle despre ei”, a declarat Anca Candrea, șef SIRU.
Ea a precizat că echipa de intervenție în regim de urgență se deplasează la toate sesizările venite din județ, în vederea evaluării tuturor cazurilor și de aceea, este foarte important, uneori chiar vital, ca oamenii care au cunoștință de copii abuzați, neglijați, să nu rămână indiferenți și să anunțe autoritățile. „În general, părinții care s-au dovedit că își neglijează copiii, în afară că sunt foarte săraci, nu înțeleg nici importanța educației școlare. Ei spun că nu au bani pentru a asigura copiilor transportul din satul unde locuiesc – acum că multe școli s-au des-ființat în sate – la școlile din comune. Mai mult, primăriile nu mai au bani de benzină ca să asigure transportul elevilor sau nu au cum să angajeze șofer, fiind blocate posturile. Astfel, copiii ce trăiesc în zone izolate nu mai ajung nici la școală, nici la medic și nici nu pot fi monitorizați. Singura șansă să aflăm despre ei și să putem interveni este să fim anunțați de vecini”, a precizat Anca Candrea.
Părăsirea, cea mai gravă formă de neglijare
Potrivit statisticilor de la nivel național, în peste jumătate dintre cazurile de abuz la adresa copiilor este vorba de neglijare. Cel mai frecvent, abuzul și neglijarea se petrec în familie, iar victime sunt copiii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. Å¢ine de omenia oricăruia dintre noi să semnalăm autorităților atunci când vedem că un copil nu este hrănit, nu are haine, este murdar, plin de paraziți, nu este dus la medic când e bolnav, nu este înscris într-o formă de învățământ sau este trimis la muncă. Toate acestea înseamnă neglijare.
Dar cea mai frecventă și mai parșivă formă de neglijare constă în lipsa atenției din partea adultului pentru copil, lipsa semnelor de afecțiune, a contactelor fizice, a cuvintelor de apreciere… Iar cea mai gravă formă de neglijare și abuz este abandonul, părăsirea copilului. „Efectele psihologice imediate ale neglijării sunt teama, izolarea și incapacitatea de a avea încredere în cineva. Alte dificultăți de ordin psihologic aso-ciate neglijării includ depresia, retragerea, tulburări de panică, deficit de atenție și hiperactivitate, furie, tulburare reactivă de atașament, capacități cognitive, dezvoltarea limbajului, achiziții în plan educațional și performanțe mai scăzute. Copiii neglijați sunt mai predispuși la comportamente antisociale, tulburări de personalitate și comportament violent. Uneori, neglijarea duce la asumarea de responsabi-lități prea mari. Responsabilitatea de a îngriji frații mai mici îl împiedică pe copil să participe la activități adecvate vârstei lui, să se joace, să aibă prieteni, mergând chiar până la absentarea sau renunțarea la școală. Pe termen lung, problemele psihologice asociate cu neglijarea includ tulburări de personalitate, tulburări de stres post-traumatic, depresie, tulburări de an-xietate și psihoze. Depresia este, de obicei, cea mai întâlnită consecință a neglijării”, spune Andreea Biji, psiholog în cadrul Organizației „Salvați Copiii”.
Niciun copil invizibil!
Avalanșa cazurilor de neglijare înregistrate a condus la inițierea unui prim proiect ce vizează identificarea tuturor copiilor așa ziși „invizibili”. Astfel, pentru al doilea an consecutiv, DGASPC Vrancea, cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România, derulează proiectul „Prima prioritate: niciun copil invizibil!”, în Cîrligele, Gugești, Jariștea, Movilița, Popești, Sihlea, Slobozia Bradului și Vîrteșcoiu.
Acest proiect a fost inițiat ca urmare a faptului că, din cauza lipsei unui sistem de prevenire coerent și eficient, de cele mai multe ori, copiii și problemele lor rămân invizibili, însă fenomenele deosebit de grave, adică separarea copilului de familia naturală și violența sub diferite forme, pot fi prevenite dacă familiile au la dispoziție, în comunitate, serviciile potrivite.
La nivel local, proiectul pune accent pe identificarea familiilor la risc și realizarea unor planuri coerente de evaluare a nevoilor, pe implementarea cu eficacitate și eficiență a serviciilor sociale de bază și pe creșterea accesului la acestea pentru copiii cei mai vulnerabili și familiile lor. „Anul trecut au fost sprijinite, în Vrancea, 13 comunități locale prin angajarea a câte un asistent social care să facă o radiografie completă a tuturor nevoilor comunităților privind copiii. Proiectul este într-o interdependență cu auditul HHC România. Acest proiect a adus un plus de valoare comunităților implicate, în sensul că a scăzut numărul copiilor instituționalizați, a crescut capacitatea instituțională a acestor comunități de a identifica soluții de prevenire a separării copilului de familie”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul general al DGASPC Vrancea.
Beneficiarii proiectului au fost, anul trecut, 2.160 copii din familii numeroase, 688 copii din familii monoparentale, 106 mame minore și 84 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Acestor copii și familiilor lor le-a fost facilitat accesul la serviciile de prevenire, garantându-se astfel respectarea drepturilor acestora. „În anul 2011, proiectul a fost derulat în 96 de comune din județele Bacău, Botoșani, Buzău, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea. Vizitele asistenților sociali la peste 120 de mii de familii din aceste județe au adus în atenția autorităților locale, în plus față de cazurile deja existente și cunoscute, încă 3.041 cazuri de copii aflați în situații care necesită intervenție, dar despre care nu se știa nimic. Cu alte cuvinte, peste 3000 de copii «invizibili». Dincolo de problemele generate de sărăcie, care afectează trei sferturi din cazuri, o treime dintre fetele și băieții identificați sunt la risc de abuz, neglijare și violență și o cincime la risc de abandon școlar„, se precizează în comunicatul de presă trimis redacției noastre.
