Părintele Florentin Răuță, de la viitoarea Catedrală Ortodoxă „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, ne-a vorbit despre semnificația celei de-a V-a duminici din Sfântul și Marele Post al Paștelui, dar și despre pericopa evanghelică. Duminica a V-a din Postul Paștelui, a Mariei Egipteanca, aduce în fața credincioșilor un model de femeie desfrânată care cunoaște dintr-o întâmplare pocăința și în final mântuirea. Astfel, Dumnezeu le dezvăluie oamenilor secretul mântuirii – pocăința.
Evanghelia duminicii a cincea din Postul Mare este plină de înțelesuri duhovnicești pentru viața noastră. Pericopa acestei duminici ne arată că Mântuitorul prevestește moartea și învierea Sa.
El îi inițiază pe ucenicii Săi în taina sfintelor Sale Patimi pricinuite de păcatele oamenilor. Pe de altă parte, vedem că ucenicii Săi, care erau oameni simpli nu puteau înțelege de la început taina Patimilor, Morții și Învierii Mântuitorului, ci în mod treptat.
Fiii lui Zevedeu, Ioan și Iacov, au cerut Mântuitorului ca atunci când Acesta se va întoarce în slavă să stea unul de-a stânga și altul de-a dreapta Lui. „Văzând Mântuitorul că cei doi nu au înțeles mesajul Său, că lupta Sa nu este cu împărăția lumească ci cu cea din ceruri, i-a certat pe cei doi spunându-le că nu știu ce cer. A sta de-a stânga și de-a dreapta Mântuitorului este pentru cei care se pregătesc prin fapte bune, prin credință, prin evlavie”, ne-a spus părintele Florentin Răuță despre învățătura evangheliei de duminică.
El a făcut și un rezumat al zilelor care au trecut de la începutul postului și a marcat fiecare duminică prin specificul ei. „În duminica I a Postului Mare, a Ortodo-xiei, am definit dreapta cre-dință și am reașezat cu evlavie și cu cinste icoanele în bisericile noastre și în sufletele noastre. Am conti-nuat perioada de postire cu duminica a II-a în care ne-am luat armă puternică împotriva vrăjmașului, rugăciunea, la care ne îndeamnă Sfântul Grigorie Palama. La mijlocul postului ne-am așezat sub umbra și puterea crucii. În duminica a IV-a am avut drept model de viețuire pe Sfântul Ioan Scăraru care ne-a lăsat cartea deschisă a vieții sale alcătuită din 30 de trepte”, a afirmat preotul.
Duminica a V-a din Post este și penultima duminică până la Învierea Domnului din data de 15 aprilie. Următoarea duminică, 8 aprilie, este a Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim.
Viața Mariei Egipteanca, de la desfrâu la pustnicie
Maria Egipteanca are una dintre cele mai mi-nunate vieți de sfinți din Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române. S-a născut în a doua jumătate a secolului al IV-lea în Alexandria Egiptului, oraș cosmopolit și port. Până la vârsta de 17 ani, Maria Egipteanca a avut o viață scandaloasă din punct de vedere moral. „Era o fată foarte frumoasă și a trăit în desfrâu. Frumusețea ei și-a întrebuințat-o rău. Văzând câțiva creștini care se îndreptau către Ierusalim pentru a se închina la sărbătoarea Înălțării Cinstitei Cruci în Biserica Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, Maria Egipteanca s-a urcat într-o corabie și a mers fără să știe alături de credincioși”, ne-a povestit părintele Răuță.
Chiar și pe drum spre Ierusalim a încercat să-i atragă în păcat pe tinerii de pe corabie. Când a ajuns în Ierusalim a căutat să intre în biserică, însă o mână nevăzută a oprit-o. Atunci, Maria Egipteanca a avut o revelație divină și a îngenuncheat în fața Maicii Domnului și a primit iertare. „Din adâncul păcatului în care căzuse a ajuns în adâncul milei și al iertării. După ce iese din biserică își îndreaptă pașii spre pustiul Iordanului”, spune preotul. Atunci ea aude o voce care îi spune „Dacă vei trece Marie, Iordanul, bună odihnă vei afla!”.
Învățăturile creștine spun că Maria Egipteanca trece apa Iordanului ca pe uscat, asemeni apostolilor. În pustiu a petrecut vreme de 47 de ani în anonimat.
Spre sfârșitul vieții ei, un stareț a descoperit-o în timp ce încerca să cunoască și alți pustnici. „Starețul a văzut-o ca pe un stâlp de foc. Cu această ocazie, Maria Egipteanca se spovedește la stareț și îi spune de perioada de dinainte de pustnicie, dar și despre cei 47 de ani de ajunare desăvârșită”, ne-a mai arătat părintele Răuță. Următorul an, starețul a înmormântat-o pe Maria Egipteanca așa cum îi prevestise la prima întâlnire.
După Paște se așează turla marela Catedrală
Parohia din centrul orașului este relativ tânără. Ideea de a face un lăcaș de cult acolo a fost inițiată încă din primii ani de după Revoluție. Catedrala s-a dorit o reparație morală pentru Bi-serica Domnească. „Prin anii 2000 s-a găsit acest loc, aproape de centrul Munici-piului Focșani. Lucrările au început în 2000 până în 2004 când au stagnat din diferite motive. În 2005 a fost scos postul de preot la concurs pentru a se ocupa cineva și de zidirea bisericii, dar mai degrabă de zidirea credincioșilor”, ne-a spus preotul Răuță.
Biserica are acum în jur de 500 de familii. Zidurile se află acum la limita acope-rișului, iar cele două turle de pe pronaos au fost montate. „După sărbătoarea pascală, în câteva săptămâni, vom monta și turla mare care este aproape finalizată. Vom continua cu încheierea acope-rișului între cele două turle, după care cu intimizările și aranjările interioare”, a promis părintele. El speră ca în următorii cinci ani să se poată muta în cel mai mare lăcaș de cult din Focșani.
Proiectul Catedralei a fost demarat în anul 2000, la inițiativa președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și la solicitarea mai multor enoriași, dar și a clerului care reclama că Vrancea nu are o Catedrală Ortodoxă.
