Teiul este un arbore ce renaște în fiecare vară în regiunile cu climat temperat, implicit pe teritoriul țării noastre, împrospătând grădinile și aleile parcurilor cu balsamul florilor gălbui. Potrivit unei credințe din evul mediu, tinerii erau datori să își mărturisească dragostea și să își jure credința veșnică la umbra unui tei, fiindcă acesta era arborele care îi determină să mărturisească adevărul.
Nu este la îndemâna oricui să-și prescrie medicamente pentru o boală de orice natură, însă oricine știe în caz de răceală, gripă sau guturai că trebuie să se „doftoricească” cu ceai de tei. Teiul are efect calmant, emolient (combate starea de uscăciune a mucoaselor), sedativ, antispastic, expectorant și sudorific. Medicina modernă a descoperit însă că potențialul plantei este mult mai mare decât s-a știut până acum.
Ceaiul de tei este un remediu eficient și în dureri de cap, dureri abdominale, indigestie și febră musculară, iar mai nou este întrebuințat în cosmetică. Grație efectelor sedative, este indicat în insomnie, stări de nervozitate și suprasolicitare intelectuală, ocazionate deseori de exa-mene ori de alte evenimente importante din viața noastră.
În mod surprinzător, ceaiul de tei consumat în exces nu sti-mulează somnul ci contribuie la instalarea insomniei. Din acest motiv, nu trebuie să beți mai mult de 3 căni/zi și să evitați infuziile prea concentrate.
Florile de tei se recoltează pe vreme însorită la o zi sau două după ploaie.