Avionul supersonic de transport al rachetei spațiale Haas, pe care Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA) îl construiește pentru Competiția Google Lunar X Prize, a primit oficial numele I.A.R.-111. „Este o mare onoare și obligație pentru ARCA să contribuie la tradiția I.A.R., care, din 1925 și până în prezent, a fost purtat de aeronave redutabile pe plan mondial precum: I.A.R.-11CV, I.A.R.-80, I.A.R.-93, I.A.R.-99”, potrivit comunicatului. Până în prezent, numele avionului a fost E-111. „Realizarea unui aparat din seria I.A.R. este o șansă de care orice constructor de aeronave din lume ar fi mândru. I.A.R.-111 va trebui nu numai să contribuie la continuarea tradiției numelui I.A.R. (Industria Aeronautică Română, n.r.), ci și să reprezinte aeronava care să zboare mai sus și mai repede decât predecesoarele sale, ajutând astfel la progresul României. Mulțumim SC I.A.R. SA Brașov pentru această oportunitate”, spune Dumitru Popescu, președinte ARCA. Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA) este o organizație non-guvernamentală, care dorește să câștige competiția Google Lunar X Prize și să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să transporte un cosmonaut. ARCA a anunțat, pe 22 decembrie 2010, într-o conferință de presă, un program la care a lucrat în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru competiția Google Lunar X Prize. Avionul supersonic la care ARCA a lucrat în ultimul an este destinat extinderii capacităților asociației de lansare a rachetei Haas II, pentru competiția americană Google Lunar X Prize, precum și dezvoltării tehnologiilor pentru turismul spațial. Avionul a fost proiectat pentru a înlocui baloanele purtătoare folosite până în prezent de ARCA, necesare transportului deasupra atmosferei a vehiculelor rachetă. Baloanele purtătoare au reprezentat o soluție ieftină și rapidă, însă și-au arătat și limitele, fiind cauza principală pentru două amânări succesive ale lansării rachetei spațiale Helen. Nava va avea capacitatea de zbor supersonic cu viteza de Mach 1,5 la altitudini de 16.000 de metri, în cazul transportului rachetei Haas II, iar în cazul folosirii ca platformă de dezvoltare a tehnologiilor pentru turismul spațial, va dezvolta viteze de Mach 2,6 la altitudini de 30.000 de metri. Secvența de zbor tipică a acestui aparat cuprinde decolarea de pe suprafața mării, executarea unui zbor orizontal de accelerare, până la viteze subsonice ridicate, urmat de ascensiunea rapidă, în circa două minute, până la altitudinea de 16.000 de metri. La această altitudine, avionul va elibera racheta Haas II, care va urma programul de zbor propriu. Supersonicul, fără sarcina utilă acroșată, va reveni planat pe suprafața mării.
***
Avionul va avea un echipaj format din două persoane – pilot și navigator – urmând să devină primul avion supersonic românesc. Cabina avionului este separabilă și este echipată cu două parașute propulsate cu motoare rachetă proprii. Astfel, cabina avionului poate fi separată de avion la viteze de Mach 0 – 1,2 și înălțimi de 100 de metri și poate aduce echipajul în siguranță pe suprafața mării. Propulsia va fi asigurată de un motor rachetă cu combustibil lichid, funcționând cu apă oxigenată și kerosen. Datele geometrice și masele aparatului nu sunt comunicabile. Finalizarea lucrărilor la primul avion supersonic românesc este stabilită pentru jumătatea anului 2012, urmată de prima decolare, la sfârșitul anului 2012. Primul zbor supersonic al avionului este prevăzut pentru prima jumătate a anului 2013. Programul este finanțat integral din surse private, prin sponsorizări și donații. ARCA a decis să nu comunice deocamdată valoarea programului. ARCA a lansat, pe 1 octombrie 2010, prima rachetă spațială românească, Helen 2, din largul Mării Negre, realizând astfel primul zbor din cadrul competiției Google Lunar X Prize, care vizează trimiterea unui robot pe suprafața Lunii de o organizație privată.
