Luminița Dogaru se află, de câțiva ani, la cârma Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani. Chiar dacă este femeie și a ales să desfășoare activități mai degrabă potrivite unui bărbat, prim-procurorul Luminița Dogaru spune că niciodată nu s-a simțit mai prejos de sexul tare. Cea mai mare realizare a sa este copilul.
Femeia poartă în trupul său secretul vieții. Din mâinile sale pleacă fructul iubirii și al puterii de a duce mai departe ființa omenească. În vremurile pe care le trăim, femeia a împrumutat din tăria bărbătească, din îndeletnici-rile dure ale bărbaților, înlocuindu-i în multe activități. De multe ori, simțurile unei femei sunt mult mai fine, chiar și în profesii care te pun în slujba cetățeanului. Dovadă a acestei afirmații este Luminița Dogaru, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani. Nimic nu i se pare greu, totul vine din dragoste pentru activitatea pe care o desfășoară. La cei 40 de ani ai săi, prim-procurorul are cea mai mare vechime în activitate din cadrul colectivului pe care îl conduce, respectiv 16 ani de procuratură.
Poartă infractorii în fața legii
Luminița Dogaru își iubește meseria la fel de mult cum își iubește și familia. Încă din timpul facultății a știut că va fi procuror, că va fi în slujba dreptății și a legii. Nu s-a temut că aceasta ar fi o lume a bărbaților, nu s-a temut nici de lumea infractorilor. „În 1994 am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București. Opțiunea mea a fost să fiu procuror. Am tratat meseria pe poziție de egalitate cu bărbații. Comportamentul colegilor nu m-a făcut vreodată să cred că ar fi o meserie pentru bărbați. Dacă o faci cu dăruire, ți se pare totul mai ușor”, spune prim-procurorul. Chiar dacă nu are de-a face cu oameni de bună credință, Luminița Dogaru consideră că este normal ca în anumite momente să existe o senzație de nesiguranță. „Nu am avut niciodată o strângere de inimă atunci când am propus o arestare. Am avut convingerea că sunt probe certe împotriva persoanei respective. Toată lumea este obligată să respecte legea și nu să se supună unui comportament antisocial al celuilalt”, ne-a mai spus ea.
Procurorul cu pantof celebru
Luminița Dogaru spune că au fost zile bune și mai puțin bune. Au fost zile în care a iubit și mai mult activitatea pe care o desfășura având succes. Din anul 2002, procurorul Dogaru a urcat pe scara ierarhică. A fost prim-procuror adjunct, ulterior prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani. „Am reținut prima persoană într-un dosar în 1995. Îmi amintesc că era vorba despre mai multe fapte de furt, iar persoana respectivă era un recidivist. Din 1995 și până în 2008 am fost procuror de instanță, intram zilnic în ședințele de judecată. Am avut de-a face cu caractere diferite de oameni, dar nu pot să spun că am avut parte de conflicte”, își amintește Luminița Dogaru.
În memorie i-a rămas un bărbat, solid de altfel, care a acuzat-o că l-a bătut cu… pantoful. „Îmi amintesc de o întâmplare hazlie, când unul dintre inculpați m-a acuzat că l-am bătut cu pantoful. Era amuzant pentru că eu, în anii aceia, eram o copilă și cel care mă acuza era un tip solid”, povestește femeia procuror.
Martor la durere
Meseria de procuror nu e tocmai ușoară. Sunt cazuri și situații care marchează, sunt imagini care rămân întipărite pe retină, poate toată viața. Ca procuror, Luminița Dogaru a mers la accidente de muncă, care au luat vieți omenești. Nu o înspăimântă astfel de cazuri, chiar dacă sunt triste și marcante. „La primul accident de muncă la care am participat, l-am însoțit pe procurorul Ioniță, pe atunci eram stagiară. Pentru aceste cazuri ești oarecum pregătit din facultate. Dacă ești slab de înger în această meserie, nu poți merge mai departe, renunți. În aceste cazuri nu contează că ești bărbat sau că ești femeie, dacă ești profesionist se simte. Contează și experiența, că nimeni nu s-a născut învățat”, spune ea.
Mama, baza educației unui om
Primii pași în ceea ce a însemnat studiul i-a făcut sub îndrumarea învățătoarei Elena Moroianu, la o școală dintr-o localitate buzoiană. În carieră este sprijinită de dragostea și respectul soțului, care este ofițer de poliție în cadrul IPJ Vrancea. Dar respectul, educația și tot ceea ce înseamnă omul Luminița Dogaru sunt rodul muncii mamei sale, căreia îi poartă un profund respect. „Am avut o copilărie frumoasă și am crescut alături de bunicii din partea mamei, care au fost niște bunici speciali. De la mama și de la ei am învățat să fiu om. Totul depinde de educație, de cei șapte ani de acasă. M-au învățat de mică că nu poți să obții nimic dacă nu depui efort. Nu rezolvi nimic dacă te plângi, cel mai bine este să cauți soluții. Sunt o persoană religioasă, merg la biserică, pentru că de acolo mă întorc întotdeauna liniștită”, se destăinuie Luminița Dogaru.
Copilul, cea mai mare realizare
Chiar dacă în 2010 a fost desemnată printre cei mai buni procurori din țară, cu activitate deosebită în 2009, Luminița Dogaru spune că cea mai mare realizare a sa este fiica sa. „Când ajung acasă după o zi de muncă și îmi văd fetița, îmi spun că toate sacrificiile au meritat. Copilul este marea mea realizare. Este lucrul care contează cel mai mult în viață. Îmi reproșez deseori că nu petrec îndeajuns timp cu familia. Åži pe plan profesional mă simt împli-nită, am reușit să obțin rezultate bune cu unitatea pe care o conduc. Sunt apreciată și am o relație cordială cu toți colegii”, mai spune prim-procurorul. În familia sa, Luminița Dogaru este o femeie normală, care gătește, face curat și se îngrijește de familia sa. Își face timp întotdeauna să însoțească „mica sa comoară” la orele de pian și dans.
Doar femeia știe să acopere cu o umbră de fard nopțile nedormite pentru grija familiei sale, iar profesia de magistrat implică multă responsabilitate, mult curaj. În spatele unor ochi albaștri cum sunt cei ai Luminiței Do-garu, se poate găsi tăria de a spune „vă aduc la cunoștință că sunteți reținut”…
