Se folosește frunza și fructul.
Conține: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zahăr, pectină, pectoză, albuminoide, materie colorantă, factori vitaminici P.
Proprietăți:
Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor al pereților vasculari, antisclerotic, antidiabe-tic.
Indicații:
A. Uz intern:
Enterită, diaree, dizenterie, putrefacții intestinale, hemoragii prin fragilitatea capilară, retinopatii, ateroscleroză, tulburări circulatorii, diabet, insuficiență biliară.
B. Uz extern:
Stomatite, faringite, afte.
Mod de folosire:
A. Uz intern:
– Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub formă de jeleuri, marmelade.
– Decoct – o lingură de fructe la o ceașcă de apă, fierte 5 minute, infuzate 15 minute; se strecoară prin presare; se consumă 2-6 cești pe zi.
– Tinctură de afine – 100 gr. afine, 1 litru rachiu, se lasă la macerat 15 zile. Se consumă 2-5 gr. pe zi, în puțină apă, înainte de mese, indicat pentru afecțiuni catarale, diaree, scrobut.
B. Uz extern:
– Decoct – o mână de fructe la un litru de apă, se fierbe până scade la jumătate. Se folosește la clătitul gurii, împotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la spălarea eczemelor, sub formă de comprese în cazul hemoroizilor.
– Frunzele au proprietăți hipoglicemiante, se folosesc în infuzie, sau decoct, în doze de 30-40 frunze la litrul de apă.
