Apneea sau sforăitul este oprirea voluntară sau involuntară a respirației. Aceasta se poate produce în circumstanțe foarte variate, de la traumatisme, aspirații de corpi străini, până la apneea din cadrul stopului cardiorespirator, ce necesită măsuri speciale de tratament. Sindromul apneei în somn (SAS), această entitate patologică este definită ca fiind oprirea repetată a respirației în somn (peste 10 opriri într-o oră de somn), asociată cu sforăit sonor și somnolență marcată în timpul zilei.
Practic, boala poate afecta până la 9% din populația adultă. Oprirea respirațiilor normale în timpul somnului are ca urmare o proastă aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putând duce, în timp, la afectări importante ale funcțiilor acestora. Studiile efectuate pe pacienți cu SAS netratat anterior au arătat o creștere a incidenței cazurilor de hipertensiune arterială, infarct de miocard și accidente vasculare cerebrale.
Pe de altă parte, alterarea calității somnului duce la somnolență în timpul zilei. Aceasta, la rândul ei, are numeroase urmări cum ar fi: scăderea capacității de concentrare la volan, până la adormitul la volan (ceea ce produce accidente de circulație), scăderea capacității de concentrare la locul de muncă cu alterarea calității muncii depuse de pacient.
Nu orice persoană care sforăie noaptea suferă de SAS. În general, motivul prezentării la medic este oboseala exagerată din timpul zilei. Un rol important îl are partenerul (partenera) de somn, care poate da relații despre numărul și durata pauzelor de respirație din cursul nopții.
Există o serie de condiții care pot predispune un individ la apariția SAS: boala are tendința la „agregare” fami-lială și consumul de alcool predispune la dezvoltarea acestei suferințe. În general pacienții sunt supraponderali, ei asociază tulburări endocrine sau metabolice importante. Tot un element de diagnostic clinic este și nicturia (necesitatea de a merge des la toaletă pe timpul nopții), un alt motiv pentru alterarea calității somnului, o altă explicație posibilă pentru somnolența exagerată din timpul zilei.
Examenul pacienților care poate evidenția obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale, examenul ORL, care pune în evidență modificările din sfera cavumului (văl palatin, luetă, amigdale, faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS.
Există mai multe remedii terapeutice, în funcție de cât de avansată este afectarea organică determinată de SAS. Mulți pacienți vin târziu la medic, atunci când boala este deja visceralizată (au apărut modificări în organ).
Prin scăderea în greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum și prin simple măsuri medicamentoase de scădere a presiunii din căile respiratorii, se poate ameliora calitatea vieții bolnavului.
Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesită intervenții chirurgicale (cel mai adesea excizia cu laser a unei părți din vălul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale în timpul nopții, care asigură permeabilitatea căilor respiratorii prin menținerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.
Tratamente naturiste
Se pot face inhalații cu ceai de mușețel, muguri de pin, pentru a ușura respirația. Camera se aerisește bine, nu trebuie să fie supraîncălzită dar nici prea rece. Iarna se recomandă așezarea unui vas cu apă pe sursă de căldură pentru a se umezi aerul. Înainte de culcare se bea un pahar cu lapte, eventual îndulcit cu miere, călduț, sau ceai de tei, mușețel. Se va evita mâncarea grea seara, mai ales înainte de culcare. Este recomandat ca masa de seară să fie luată cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare.
