Ediția: Marți 18 iunie 2024. Nr. 6651
Ediția: Marți 18 iunie 2024. Nr. 6651

Alcoolismul o problemă medicală şi socială


Alcoolismul reprezintă concentrația sanguină de etanol, consecutivă ingestiei de băuturi alcoolice, exprimată în mg/dl sau g0/00. Analiza alcoolemiei se face la un serviciu de expertiză acreditat, în cadrul Institutului Medico Legal, la spitalele de urgență și cele județene. Valoarea normală a alcoolemiei este zero. Valoarea patologică este 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variate în funcție de obișnuința pacientului de a consuma băuturi alcoolice. După administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmează două faze clasice: creșterea rapidă a alcoolemiei datorate absorbției digestive și scăderea alcoolemiei datorată experienței și metabolizării alcoolului. Alcoolul se absoarbe repede și poate fi depistat în sânge după 20-30 minute.

Alimentele pot întârzia absorbția cu 1-2 ore.
Absorbția etanolului depinde de: tipul de băutură, concentrația de alcool, conținutul gastric, mobilitatea gastrică, asocierea cu medicamente. Etanolul are o moleculă mică, solubilă în apă și lipide, care traversează ușor membranele biologice și pătrunde în țesuturi. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul excretat renal, pulmonar și prin piele. Eliminarea este independentă de concentrație. În momentul în care nu se mai consumă alcool, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/oră. La consumatorii cronici de etanol, viteza de metabolism crește la 30-40 mg/dl/oră. Pentru dispariția completă a alcoolului etilic din sânge, la o alcoolemie de 100 mg/dl, sunt necesare 6-7 ore, cu condiția ca să nu se mai consume alcool.
 
La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central și deteriorarea funcțiilor vestibulare și cerebrale produc: disarterie (vorbire greoaie, dificilă), atasie (mers dificil, cu bază largă de susținere), nistagmus (mișcări rapide ale globilor oculari), vedere dublă, vomă și aspirare pulmonară. Pentru consumatorii sporadici de alcool, pot apărea stupoare și comă la 400 mg/dl, iar decesul la 500 mg/dl, prin depresie respiratorie, hipotensiune și acidoză.
 
Când se administrează medicamente este indicat a se evita consumul de alcool, deoarece asocierea poate fi periculoasă, poate duce la potențarea (creșterea) acțiunii medicamentelor, ducând la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxialiticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistaminicelor, antidiabeticelor, antihipertensivelor) sau acțiunea altor medicamente se poate diminua (cazul antiepilepticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante). O doză mică de alcool stimulează activitatea creatoare, reduce inhibiția, creează buna dispoziție și stimulează relațiile interumane.

Corelația nivel alcoolemie – efecte sistemice:
Sunt considerați alcoolici băutorii excesivi, care consumă băuturi alcoolice în mod sistematic, devenind dependenți de alcool, reprezentând tulburări ale stării fizice și mentale. Alcoolul este cel mai accesibil toxic dătător de bună dispoziție. Ultimele statistici au darul de a ne îngrijora și mai mult datorită măririi consumului de alcool și extinderii lui în rândul femeilor și tineretului. Copiii, având organismul în creștere, sunt deosebit de sensibili la alcool.
 
Pot fi întâlniți destui tineri care consideră că a consuma alcool reprezintă o manifestare a maturității, o cerință a vieții civilizate. Chiar și atunci când nu suportă alcoolul, ei fac eforturi să se acomodeze cu băutura, încercând să fie „la înălțime”, să țină pasul cu cei experimentați în arta băuturii. Un vechi proverb spune: „beția este începutul tuturor relelor”.
 
Alcoolismul este o problemă deosebit de complexă, medicală, socială, economică, pedagogică și etică în același timp. Există o arie largă de consecințe ale consumului de alcool, începând cu scăderea atenției, somnolență, diminuarea randamentului fizic și intelectual, alte-rarea fizicului și a sănătății. Obișnuința nu înseamnă că organismul „s-a deprins cu otravă”, dimpotrivă, alcoolul continuă să distrugă pe nesimțite sănătatea, favorizând apariția unor boli de inimă, nervoase, digestive etc. Consumul sistematic de băuturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv.
 
Mucoasa stomacală și a intestinelor se alterează sub influența alcoolului, cauzând tulburări ca: balonări, arsuri, ulcere, dureri locale, diaree etc. Cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru împotriva toxinelor care atentează la sănătatea organismului. Obosite și supraîncărcate cu alcool, celulele hepatice se sclerozează, ducând la instalarea crizei hepatice. Consumul de alcool are efect negativ și asupra inimii, care își mărește volumul, iar țesuturile proprii se alterează, apărând tulburări nefaste în circulația sângelui, respirației, în funcționarea organismului în general.
Efecte nocive apar și la glandele interne, sexuale, la celulele nervoase, scade capacitatea de rezistență și imunitatea organismului. De semnalat este numărul mare de accidente la locul de muncă, accidente de circulație, criminalitate crescută datorită consumului excesiv de alcool.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?