Un asteroid acoperit cu gheață a fost descoperit printre corpurile ce orbitează între planetele Marte și Jupiter și ar putea să îi ajute pe oamenii de știință să descifreze originea oceanelor de pe Terra și să cunoască mai bine trecutul sistemului nostru solar. „Apa în stare solidă este mult mai frecvent întâlnită pe asteroizi decât credeam și ar putea exista chiar și în interiorul acestora”, au declarat Andrew Rivkin, de la Universitatea John Hopkins, și Joshua Emerry, de la Universitatea Tennessee, autorii acestui studiu publicat în revista Nature. Studiile anterioare au sugerat faptul că „apa de pe Terra ar putea să provină de pe asteroizi”, dar, până la această descoperire, „nicio urmă de apă înghețată nu a fost descoperită pe asteroizi”, a adăugat Humberto Campins, de la Universitatea Orlando din Florida, coautor al studiului. Cu ajutorul telescopului cu infraroșu amplasat în vârful vulcanului Mauna Kea din Hawaii, cele două echipe de astronomi au analizat lumina reflectată de asteroidul 24 Thémis în momentul în care acesta se afla în fața Soarelui, la o distanță de 480 de milioane de kilometri (de 3,2 ori mai mare decât distanța dintre Terra și Soare). Cele două echipe au descoperit o caracte-ristică ce semnalează prezența unui strat subțire de gheață și de molecule organice (pe bază de carbon). Deoarece spectrul luminos a rămas constant în timpul rotației asteroidului, Humberto Campins și colegii săi au dedus că gheața și materialele orga-nice sunt larg răspândite pe suprafața asteroidului, ce are o lungime de 200 de kilometri. „Prezența ghețurilor pe suprafața lui 24 Thémis este un lucru puțin cam neașteptat”, au declarat autorii studiului, deoarece corpurile telurice din centura de asteroizi gravitează prea aproape de Soare pentru ca gheața să se mențină mult timp, chiar la o temperatură medie cuprinsă între -70 grade C și -120 grade C. Ea ar fi trebuit să se transforme în vapori precum cea de pe comete. Însă sub suprafața asteroidului ar putea exista un rezervor de apă înghețată, datând din perioada de formare a sistemului solar, ce realimentează cu regularitate stratul de gheață exterior, consideră cercetătorii americani. Astronomul Henry Hsieh, de la Universitatea Queen din Belfast, consideră că des-coperirea apei în stare înghețată pe acest asteroid, martor al trecutului îndepărtat, reprezintă „echivalentul astronomic” al descoperirii, în 1938, a unui exemplar de Coelacanth, un pește preistoric pe care paleontologii îl credeau dispărut.
Astfel, specialiștii speră să afle dacă apa oceanelor de pe Terra provine de pe asteroizi, ținând cont că în compo-ziția ei intră un procent de deuteriu, un izotop al hidrogenului.
