Comisia de Cenzori a Obștii din Negrilești a descoperit mai multe nere-guli în activitatea derulată de președintele Dumitru Dochioiu în cursul anului trecut. Raportul comisiei, semnat de același președinte, arată proporțiile dezastrului din averea obștenilor. Astfel, nu au fost făcute licitații pentru vînzarea lemnului iar negocierile au avut loc „la ceas de seară, cu perdelele trase”, nu au fost găsite documente privind exploatările forestiere, s-au plătit lucrări la drumurile forestiere care nu aparțin obștii. Membrii comisiei au suspiciuni și asupra unei lucrări de împădurire, „deoarece nu se dovedește că s-au cumpărat puieții necesari”. Raportul comisiei de cenzori a fost trimis de locuitorii din Negrilești și ținînd cont de gravitatea dezvăluirilor se impune autosesizarea organelor abilitate care să verifice cele prezentate.
Raportul comisiei de cenzori a Obștii Negrilești cu privire la modul de gospodărire a averii obștii în anul 2009 arată dezastrul produs în mandatul președintelui Dumitru Dochioiu. Acesta, un bătrîn de 70 de ani, nu ar fi respectat procedurile pentru vînzarea lemnului exploatat din pădurea deținută de obșteni. Potrivit raportului, doar în 2009, obștea a vîndut 10.229 metri cubi de lemn prin negocieri directe, „deși calea cea mai legală de vînzare este cea făcută prin licitație”. Prețul mediu a fost de 81 lei/metrul cub.
„Consiliul de Administrație nu respectă OUG 85 din 2004, care obligă ca vînzarea lemnului să se facă la licitație și numai în anumite situații prin negociere”, se arată în raport. Mai mult, practicile vînzării lemnului prin negocieri la sediul obștii, „la ceas de seară, cu perdelele trase ascund interese, străine proprietarilor de drept ai lemnului vîndut”. În plus, Comisia a mai constatat că, la sfîrșitul anului trecut, firmele care au cumpărat lemnul negociat aveau datorii de peste două miliarde lei vechi și, culmea, continuă să achiziționeze lemn de lucru rășinoase. Cenzorii au mai constatat că nu există o evidență clară cu privire la fiecare partidă.
În timpul mandatului lui Dumitru Dochioiu, arată membrii comisiei, s-au tăiat nu mai puțin de 32.516 metri cubi de lemn. „Din acest volum de masă lemnoasă exploatată, oare cît a ajuns în curtea negrileștenilor? Cîți dintre cei de față aveți în curte scînduri pentru a face un gard? Obștenii din Negrilești își aco-peră nevoile cu deșeuri de la gaterele din comuna Tulnici”, se arată în raport.
Comisia a constatat situații incredibile precum acte de însoțire a lemnului pentru cantități de 53 și respectiv 65 metri cubi de lemn deși un camion nu poate transporta mai mult de 20 metri cubi de lemn. Cenzorii au mai arătat că se eliberează documente de însoțire fără ca persoana care cumpără să fie de față sau să semneze. Cererea aprobată este a cetățenilor din Negrilești iar lemnul ajunge în alte localități din Vrancea sau alte județe.
Împăduririle suspecte din 2009
O altă afacere dubioasă este cea a împăduririlor din 2009 unde există suspiciuni privind lucrări fictive de peste 120 mi-lioane lei vechi. Raportul Comisiei arată că Obștea Negrilești face împăduriri pe 5,5 hectare, cu o valoare de 17.601 lei, peste 176 milioane lei vechi. Totuși, lucrarea de împădurire din primăvara trecută nu a fost făcută publică în vederea organizării licitației iar devizul lucrării a fost întocmit de aceeași persoană căreia i s-a încredințat lucrarea deși trebuie făcut de o persoană neutră.
În urma verificării documentelor, Comisia de Cenzori constată că a mai fost făcută o lucrare de împădurire, respectiv completarea golurilor, a cărei recepție s-a făcut în 30 septembrie 2009, de către aceleași persoane, cu o valoare de 12.321 lei, peste 121 milioane lei vechi. Modul în care au fost efectuate aceste lucrări ridică semne de întrebare deoarece „nu există documente de proveniență a puieților de unde au fost cumpărați, prețul de cumpărare, specia”. Mai mult, în zonele de munte, împăduririle se fac doar primăvara.
„Comisia de cenzori suspectează că această lucrare nu a fost executată deoarece nu se dovedește că s-au cumpărat puieții necesari. Necesarul de puieți pentru lucrările de împădurire din primăvara anului 2009 a fost procurat de la pepiniera Dumbrăvița, Harghita și Obștea cu o valoare totală de 12.881 lei. Dacă Obștea Negrilești ar fi avut pepinieră proprie, acești 129 mi-lioane lei nu ar mai fi fost cheltuiți pentru procurat puieți. Obștea noastră are banii necesari (400 milioane) pentru înființarea unei pepiniere dar nu există interes din partea consiliului de administrație și al președintelui pentru dimi-nuarea cheltuielilor și realizarea de venituri suplimentare la bugetul obștii”, se arată în raportul comisiei de cenzori.
Miliarde de lei pentru drumuri forestiere
Deși nu deține drumuri forestiere, Obștea Negrilești a investit miliarde de lei în repararea și întreținerea acestora. Doar în anul 2009 s-au recepționat de către consiliul de administrație lucrări pe drumuri forestiere, canton Covătărie, în valoare de peste 1,2 miliarde lei vechi. În 2009, s-au recepționat și plătit lucrări de reparații și întreținere pe DAF Rozele în va-loare de 160 milioane lei vechi. Sumele au fost plătite către doi agenți economici care desfășurau în zonă lucrări de exploatare. Raportul arată că firmele în cauză și-au pus prețurile conve-nabile, fără să respecte normativele existente în domeniu. De exemplu, transportul unui buldozer din Năruja în Covătărie a fost evaluat la aproape 30 mi-lioane lei vechi.
Povestea TAF – ului
TAF-ul obștii este, acum, pe pană, cu geamurile sparte și cauciucuri uzate. La începutul anului, TAF-ul a fost închiriat, pentru șase luni, societății Seva Forest. Închirierea s-a făcut în anumite condiții, respectiv pe o perioadă determinată, contra sumei de 200 lei/zi. Utilajul trebuia adus și predat la sediul obștii la data prevăzută în decizie.
„Controlul comisiei de cenzori evidențiază următoarele aspecte: Societatea Seva Forest nu a respectat termenul de aducere și predare a TAF-ului. CA nu a urmărit ducerea la îndeplinire a deciziei. Sumele prevăzute pentru închiriere nu au fost depuse la casieria obștii în termenele stabilite”, se arată în raportul comisiei de cenzori.
Ulterior, TAF-ul a fost, chipurile, folosit pentru a scoate la loc auto lemnul pentru cetățenii din comună. În această perioadă ar fi fost scoasă o cantitate de 106 metri cubi. Valoarea totală a cheltuielilor se ridică la 18.137 lei, adică 178 lei pentru fiecare metru cub de lemn. Nereguli au fost constatate și aici, respectiv lipsa unor procese verbale de consum, de procese tehnologice semnate de persoane autorizate. Nu au fost găsite pontaje de teren din care să rezulte prezența la locul de muncă și realizările pe zi.
