Anul 2007 a fost unul al contrastelor meteorologice pentru județul Vrancea. După o perioadă de secetă prelungită care a culminat cu temperaturi record de peste 40 de grade Celsius la umbră au urmat ploi abundente care au adus două valuri de inundații în județ. Ambele fenomene au creat pagube imense în agricultură, infrastructura rutieră, dar și în gospodăriile oamenilor. Seceta excesivă și-a făcut simțită prezența încă din luna aprilie a acestui an și s-a instalat în întregul județ în luna mai. Culturile agricole au fost compromise aproape în întregime, fîntînile au secat, iar în unele zone, oamenii nu mai aveau nici apă de băut. Fără nici un ajutor din partea autorităților, singura speranță a oamenilor a rămas ajutorul divin. Fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist, a pregătit o slujbă specială și a explicat că rugăciunea este calea credincioșilor de a-l „îndupleca” pe Dumnezeu să trimită ploaie. „Ce altă faptă putem noi face, cînd știm că întreaga lume este creația lui Dumnezeu?”, se întreba retoric fostul patriarh Teoctist, îndemnîndu-i pe cre-dincioșii prezenți la Liturghie să i se alăture în „Rugăciunea de cerere pentru ploaie”. Singura reacție a autorităților a fost întocmirea de bilanțuri care să constate pagubele produse de secetă. Activarea Comandamentului pentru Secetă, a Comitetului pentru Situații de Urgență nu au avut un efect vizibil în combaterea secetei. Încă din luna mai se puteau constata pagubele imense produse agricultorilor de seceta prelungită. Totodată, debitele rîurilor au scăzut „periculos de mult” după cum constatau specialiștii. Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor, Dumitru Diaconescu, declara în luna mai că, față de media multianuală, debitele rîurilor din Vrancea au scăzut cu peste 60 la sută. Astfel, în bazinele hidrologice Rîmnicu Sărat, Milcov, Putna, Siret, debitul rîurilor a fost cuprins între 10 și 40% față de media multianuală. De asemenea, rîul Siret avea un debit cu 60% mai mic față de media multianuală. Sute de fîntîni au secat Tot din cauza secetei prelungite, fîntînile din mai multe localități au secat. Cele mai multe fîntîni secate au fost în comunele Homocea-146, Suraia-70, Paltin-50. De asemenea, au secat fîntîni și în localitățile Valea Sării, Ruginești, Slobozia Bradului, Chiojdeni, Reghiu, Poiana Cristei, Vizantea- Livezi. De aceea, Comandamentul pentru Situații de Urgență a stabilit și cîteva măsuri la nivelul localităților, cum ar fi identificarea unor surse de apă suplimentare și pregătirea unor cisterne cu apă pentru populație. Trei morți din cauza caniculei În iulie, în județul Vrancea s-a instalat cani-cula, fenomen meteorologic extrem care a durat pînă la sfîrșitul lunii. Județul Vrancea s-a aflat pentru mai multe zile la rînd sub impe-riul codului portocaliu. Canicula prelungită a dus la restricții de circulație. Pe toate drumurile naționale din județul Vrancea, a fost interzis accesul pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone. Decizia a adus mari pierderi transportatorilor, dar reprezenta singura modalitate de a menține drumurile funcționale la temperaturi foarte mari. Căldurile insuportabile au făcut și victime omenești, trei persoane pierzîndu-și viața din cauza caniculei, în numai 24 de ore. După o perioadă relativ scurtă în care temperaturile au fost suportabile, canicula a revenit în forță în luna august. Singurii care s-au bucurat de perioada caniculară au fost doar comercianții deoarece focșănenii au luat cu asalt magazinele care vindeau aparate de aer condițio-nat. S-a cumpărat orice model, indiferent de cost sau consum de energie, numai să ofere puțină răcoare în apartamente. Cele mai mici recolte din ultimii 20 de ani De departe, cele mai mari pagube au fost produse în agricultură unde au fost afectate peste 150 mii hectare de teren agricol. Oficialii de la Direcția Agricolă au recunoscut că, din cauza secetei, în anul 2007 s-a obținut cea mai mică producție de cereale din ultimii 20 de ani. Culturile de floarea soarelui și soia au fost afectate în întregime. Producția de grîu și porumb realizată anul acesta, respectiv 90 mii tone, a fost de cinci ori mai puțină decît în 1997, cînd s-au realizat 456 mii de tone și de patru ori și jumătate mai puțină decît în 2004, respectiv 395 mii tone. În ciuda pagubelor imense, singurii care au primit un ajutor din partea statului au fost agricultorii care și-au asigurat culturile, adică pentru doar 20 mii hectare. În schimb, nu s-a acordat nici un sprijin pentru restul suprafeței afectată de secetă, respectiv 130 mii hectare. Pagubele mari produse de secetă s-au datorat și lipsei unei infrastructuri de irigații funcționale. Doar 5.600 hectare, din cele circa 31 mii hectare de teren pentru care există infrastructură, au fost efectiv irigate în acest an. În plus, doar 12 organizații ale utilizatorilor de apă au fost eligibile și au putut primi bani de la stat, respectiv 492 mii lei, folosiți pentru plata energiei electrice, a pazei, reparațiilor la infrastructura de îmbunătățiri funciare. Două valuri de inundații La doar cîteva zile de la revenirea temperaturilor la normal pentru începutul lunii septembrie, în întreg județul s-au instalat ploile. Precipitațiile abundente au creat viituri care au dus la inundarea și distrugerea a sute de case și gospodării, a sute de kilometri de drumuri. Conform informațiilor furnizate de specialiști, pagubele produse de inundațiile din data de 5 septembrie depășesc 27 de milioane de lei (270 miliarde lei vechi) numai la infrastructura rutieră județeană. La acestea se mai adaugă pagubele produse pe drumurile naționale, terenuri agricole, la case și anexe gospodărești, animale moarte. Inundațiile pu-ternice au afectat 35 de localități vrîncene. Au fost inundate 253 de case, din care 14 au fost distruse, 416 anexe gospodărești și 94 de gospodării. La bilanțul inundațiilor se mai adaugă 7 școli, 2 grădinițe, o bibliotecă, două cămine culturale, două posturi de poliție și 195 de fîntîni. La capitolul infrastructură rutieră au fost afectați aproximativ 70 de kilometri de drumuri județene, 110 kilometri de drumuri comunale, 132 kilometri de ulițe, un kilometru de drum național și un kilometru de străzi. De asemenea, au fost distruse 14 poduri și avariate cinci. La acestea se adaugă șase podețe distruse, 49 avariate și două punți afectate. Inundațiile au lovit din nou județul Vrancea în perioada 23-24 octombrie. În numai 24 de ore, aproximativ 10 mii de oameni au fost izolați, 360 de gospodării din șapte localități vrîncene au fost inundate, un drum național și două drumuri județene au fost închise circulației din cauza ploilor abundente. Fără bani pentru reconstrucția caselor distruse de inundații Cu toată amploarea pagubelor produse de inundații, guvernanții nu s-au grăbit să le ofere sinistraților sprijinul necesar pentru a-și reface locuințele în timp util. Deși a alocat materiale de construcție, guvernul liberal nu a dat și bani pentru manopera lucrărilor de reconstrucție a caselor afectate de inundațiile care au lovit județul la începutul lunii septembrie. Mai mult, guvernanții au uitat de 31 de sinistrați, cu toate că aceștia se aflau pe lista trimisă Executivului. Autoritățile au conside-rat că aceste familii nu au avut pagube atît de mari deoarece nu a fost afectată structura de rezistență a caselor. Reacția întîrziată a autorităților guvernamentale s-a constatat și în transportul materialelor pentru sinistrații care au avut de suferit la inundații. La 20 noiembrie încă se mai aduceau materiale de construcție pentru familiile afectate de inundațiile lunii septembrie. Ori, fără materiale de construcție și fără bani, sinistrații își vor petrece iarna prin vecini sau la rude. Oprișan a luptat pentru alocarea de fonduri Cele două valuri de inundații au venit după ce județul Vrancea a fost măturat de ape în 2005, cînd s-au înregistrat cele mai grave inundații din istoria țării, urmate de valuri mai mici în 2006. Toate aceste inundații, dar mai ales cele din 2005 au creat pagube enorme. Numai valoarea pagubelor produse de inundațiile din 2005 la infrastructura rutieră se ridică la aproximativ 4.000 miliarde lei. Președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a cerut sprijin pentru a obține fondurile necesare refacerii infrastructurii la toate instituțiile abilitate din România. În adresele semnate de Marian Oprișan și transmise președintelui României, Traian Băsescu, premierului Călin Popescu Tăriceanu, președinților Senatului și Camerei Deputaților, fiecărui parlamentar, este prezentată situația din Vrancea, după inundațiile din iulie 2005 și august 2006. Abia la sfîrșitul anului 2006, printr-un amendament introdus de parlamentarii PSD, la solicitarea președintelui Consiliului Județean, au fost obținute 300 mi-liarde lei vechi de la bugetul de stat pentru drumurile județene afectate la inundații. Tot la solicitarea președintelui Consiliului Județean și în urma negocierilor pe care acesta le-a purtat cu președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, județului Vrancea i-a fost alocată suplimentar, prin legea bugetului de stat pentru anul 2008, suma de 500 miliarde lei vechi pentru refa-cerea infrastructurii rutiere distrusă de inundații. Chiar și așa, mai sînt necesare sume uriașe pentru ca infrastructura din cel mai calamitat județ al României, să fie adusă la forma de dinaintea dezastrelor.
