Seceta care a lovit Vrancea în această vară dă mari bătăi de cap crescătorilor de animale din tot județul. Ei spun că prețul la furaje s-a dublat, în vreme ce laptele, brînza sau lîna au rămas la aceleași prețuri. Seceta care a făcut ravagii în agricultură nu i-a ocolit pe crescătorii de animale. Ei se plîng că seceta a dublat prețul la lucernă, fînețuri și alte produse cu care vor hrăni animalele pe perioada rece a anului. Prețul la porumb, lucernă, trifoi a crescut nejustificat de mult, spun crescătorii, dar produsele obținute din lapte au rămas la același preț. Gogonel Marian Mușat are o stînă de 400 de oi în comuna Andreiașu, iar anul acesta spune că nu a obținut nici un profit din creșterea animalelor. „Cu furajele stăm destul de prost din cauza secetei. O subvenție la așa ceva nu s-a dat pînă acum și nu se aude nimic, nici un ajutor pentru noi. Pe mine m-au costat foarte mult. Tot ce am cîștigat pe caș în vara aceasta am dat pe furaje. Am luat lucernă, fînețuri, dar mai trebuie și porumb și altele, care sînt scumpe. Nu a fost vorba de profit anul acesta. Le mai ținem pe oi din dragostea de a le crește. Nu este mare afacere”, a declarat Mușat. Bărbatul spune că deși au crescut prețurile la celelalte produse din comerț, în schimb, laptele, brînza, urda, lîna și mieii au rămas la același preț. Doar pasiunea și moștenirea de la părinți îi mai determină să crească mioare și să colinde Munții Vrancei. Gogonel Marian Mușat are acasă circa o mie de kilograme de lînă pe care nu o cumpără nimeni deși o vinde cu doar 50 de bani kilogramul. Crescătorii de oi așteaptă un sprijin concret din partea statului. Ei vor ca Ministerul Agriculturii să țină cont de problemele lor astfel încît creșterea animalelor să devină profitabilă. „Dacă nu se iau niște măsuri de subvenționare, nu știu unde se va ajunge. Mai mult decît atît, să se țină cont de crescătorii adevărați care au sute de oi și nu de cei care au o oaie, două. Nu cred că guvernanții știu cum se crește o oaie și ce-i trebuie ca să dea randamentul cerut. Sînt niște standarde care trebuiesc atinse”, a mai spus Gogonel Marian Mușat. Vițeii de tăiat vînduți la prețuri de nimic Nici viața crescătorilor de bovine nu este una mai liniștită după această vară secetoasă. La fel ca și crescătorii de ovine, aceștia se confruntă cu lipsa nutrețurilor pentru perioada de iarnă și prețul mic de achiziție la lapte. Oamenii spun că nu mai este rentabil să crești animale în gospodărie. „Avantaje nu prea mai sînt. Cu nutrețurile stăm așa și așa. Pînă acum nu am cumpărat că nu prea am avut bani, dar cu siguranță va trebui să cumpărăm ca să putem ieși cu animalele din iarnă. Avem vreo 7 vaci de toate, dar nu este mare afacere. Am mai vîndut lapte pe timp de iarnă, iar vara le-am mai dus pe la munte. La achiziție laptele este 5.500 lei pe litru, puțin ca preț, dar nu am mai vîndut. Laptele l-am făcut caș pentru noi”, a declarat Iulia Chirilă, din satul Topești, comuna Bîrsești. Nici banii pe care îi obțin pe animalele duse la abator nu sînt mulți. De multe ori, spun țăranii, li se oferă prețuri de nimic însă, pentru că nu au cum să le crească, sînt nevoiți să le dea „doar pentru a scăpa de ele”. „Laptele îl duc la centrele de colectare și ne dă 5 mii pe litru. Nu este rentabil. Animalele trebuie îngrijite și prețul dat nu este unul corect. Vițeii îi mai tăiem, dar prețul este la fel de mic, nu prea te alegi cu mare lucru. Îi dăm și noi ca să scăpăm de ei. Ar trebui niște fonduri mai consistente pentru noi, țăranii”, a declarat Gheorghe Jechel din satul Tichiriș, comuna Vidra. Subvențiile la bovine sînt prea mici Alți țărani se plîng că deși sînt acordate ceva subvenții, acestea sînt prea mici în comparație cu munca pe care o depun. Mai mult, o parte dintre crescătorii de animale vor ca prima pe care o luau după ce se năștea un vițel însămînțat artificial, să le fie acordată din nou. Aceasta a fost eliminată odată cu introducerea noului sistem de acordare a subvențiilor la animale care ține cont doar de numărul de animale crescut în gospodărie. Costică Olărașu, un bătrînel de 70 de ani din satul Irești, comuna Vidra, crește 6 bovine, dar și porci și oi. De animale se ocupă împreună cu bătrînica lui și doar vara mai angajează cîte un om pentru cosit. „Este de muncit ca la balamuc”, spune bătrînul, precizînd că anul acesta, ziua de coasă a fost de cinci sute de mii de lei vechi. „Nu prea se mai merită să crești animale. Anul acesta a fost nutreț puțin și statul nu prea ne ajută. Laptele are un preț mic, cinci mii pe litru. Avem ceva pămînt și le creștem din dragoste de animale. Dacă le dăm la tăiat și acolo prețul este mic. Dacă ar crește prețurile un pic ar fi mai bine, am avea și noi ceva profit. Noi creștem animale din rasa brună, că este cea mai bună pentru zona noastră. Folosim numai montă artificială. Înainte se dădea o primă pentru vițeii născuți din monta artificială, acum nu s-a mai dat”, a declarat Costică Olărașu. Fermierii spun că, dacă nu se respectă normele de hrănire corespunzătoare, cantitatea de lapte este mult mai mică, iar calitatea lasă de dorit. „Se cîștigă din creșterea animalelor, dar este greu. Din cauza secetei, furajele au fost scumpe, iar prețurile la lapte sînt așa cum sînt. Un animal care produce trebuie să fie hrănit științific. Am cumpărat furaje și chiar la prețuri mari, dar nu pot să mă lipsesc de animale”, a declarat Radu Stănilă, de la Dumitrești, proprietarul vacii care a cîștigat marele trofeu al „Tîrgului-expoziție de animale-Tichiriș-Vidra 2007”.
