Copiii de la Centrul Educațional de Zi pentru Copiii Exploatați prin Muncă Focșani au fost părtași, ieri, la un eveniment cu totul deosebit : botezul unei colege a lor. Protagonista acestui eveniment, Mihaela Mădălina, are 12 ani și pînă în prezent nu a fost încreștinată din motive ce țin atît de ignoranța propriilor părinți, cît și de sărăcia lucie în care trăiesc aceștia. Nașii săi sînt tot Maria și Åžtefan Gogu, oameni simpli din Mircești care, înainte de Crăciun, au botezat-o și pe sora Mihaelei, pe Andra – la rîndul său beneficiară a Centrului Educațio-nal. Evenimentul s-a petrecut în Capela Spitalului Județean, „Sfîntul Pantelimon”, slujba fiind oficiată de preotul Ion Gherman. Nașii i-au cumpărat fetiței, după datină, un trusou complet și și-au exprimat disponibilitatea de a mai încreștina încă un copil beneficiar al Centrului Educațional. De remarcat că în același timp cu fetița a fost botezat de către preotul Ion Gherman și Cătălin, un nou-născut a cărui familie nevoiașă este din Cornetu. La dublul eveniment au participat atît colegii Mihaelei și personalul Centrului Educațional, cît și creștini care s-au nimerit să intre în lăcașul sfînt, chiar în acele momente. Ei au fost extrem de impresionați de botezul tardiv al fetiței… De menționat că Mihaela Mădălina mai are încă doi frați și o soră, de asemenea nebotezați. O explicație pentru că nu au primit taina botezului pînă acum ar putea fi faptul că familia ei nu a avut niciodată o locuință stabilă, un domiciliu legal. În total sînt șapte frați cu vîrste între 2 și 16 ani, care s-au tot mutat, împreună cu părinții lor, dintr-o casă într-alta. Pînă anul trecut, cei cu vîrste școlare și preșcolare nici nu au fost înscriși într-o formă de învățămînt. Faptul că au fost selectați să devină beneficiarii Centrului Educațio-nal de Zi a însemnat pentru ei începutul construirii unui altfel de viitor, încadrat în normalitate. Cei mici au fost înscriși în clasa I la Åžcoala 3 Focșani, iar ceilalți, printre care și Mihaela Mădălina, urmează cursurile Programului „A doua șansă”. Marea lor dorință este ca peste încă un an să se poată mîndri că sînt absolvenții primelor patru clase și fac eforturi substanțiale pentru ca acest vis să devină realitate.
