Paraschiv Usturoiu. Cine n-a auzit de el? Omul e peste tot! Organizează festivaluri (că, deh, e șef la Cultură!), cheamă șefii instituțiilor culturale și-i amenință cu retragerea avizului, participă la mitingurile electorale ale PNL-PD (deși se declară reprezentant de frunte al societății civile!). Încearcă să schimbe, să îndrepte, să ajute, dar cine i-o cere? În fapt, Paraschiv Usturoiu este altfel! Un personaj aparte în peisajul civico-politic-cultural al Vrancei. Se implică, se agită, vrea, se zbate și toate acestea ar putea fi bune, dacă ar avea și un rezultat pozitiv. Care sînt însă rezultatele acestui consum impresionant de energie? Păi, să vedem. Festivalul Internațional al Viei și Vinului „Bachus 2005” a fost un fiasco. Comercianții s-au acuzat între ei și pe organizatori de dare, respectiv luare de șpagă, vrîncenii nu s-au încumetat să calce prin Parcul Bălcescu de teama infractorilor, firmele importante nu și-au deschis standuri, iar cîntăreții care umpleau, la alte ediții, Piața Unirii, n-au mai trecut acum prin Focșani. Usturoiu a vrut să scoată cultura vrînceană din rahat, după cum chiar el s-a exprimat. Că n-a reușit, se poate vedea la o analiză succintă a evenimentelor culturale din județ care sînt magnifice, dar lipsesc cu desăvîrșire. Cît despre participarea lui Usturoiu la mitingurile electorale ale PNL-PD, aceasta pare să fi purtat ghinion Alianței, care a pierdut pe toate fronturile în Vrancea. Ei, și aici ajungem la punctul sensibil. Politica pare a fi domeniul unui maniheism de care Paraschiv Usturoiu nu poate scăpa. Pare să o iubească și să o urască în același timp, iar aceste sentimente contradictorii par să se transfere asupra politicienilor. Unul dintre ei este însă farul care îl călăuzește pe Usturoiu în această mare agitată a simțămintelor. Oprișan! Orice face sau spune șeful administrației județene este analizat și reacția e imediată. „Calomnie și insultă prin presă” decretează Usturoiu, simțindu-se jugnit și atunci cînd Oprișan spune ceva despre el și atunci cînd nu spune nimic. Îl dă în judecată pe președintele Consiliului Județean „datorită gradului mare de impact asupra opiniei publice, prin acuza că aș fi complotat pentru eliminarea sa fizică prin intermediul unor rakeți ucrainieni conform unei note primite de la un serviciu secret”. Dosarul ajunge la Judecătoria Focșani, dar șeful Culturii nu are încredere în judecătorii vrînceni. Nu, nu! Suspiciunile lui și le formulează astfel: „Este cunoscută în cercurile politice și civice din județul Vrancea participarea lui Marian Oprișan la reuniunile Asociației Magistraților Vrînceni, unde prin prezența sa a sfidat, intimidat și intrigat pe mulți dintre magistrații vrînceni, care, de multe ori au fost nevoiți să soluționeze anchetele și procesele la scandalurile naționale pe care le-a declanșat”. Dacă stăm să ne gîndim că ditamai premierul l-a sunat pe ditamai procurorul general al României să întrebe de sănătatea unui ditamai prietenul, o eventuală participare la niște reuniuni de provincie pare de-a dreptul derizorie. Dar chiar și așa să fie? Cum ar fi putu Oprișan să intimideze, că doar nu s-a dus cu kalașnikoavele acolo? Iar magistrații ce sînt? Niște copii de grădiniță care pot fi intimidați așa, cu una cu două? Åži despre ce procese este vorba? Oprișan n-a fost inculpat, doar anchetat, mare diferență într-o țară democratică. Usturoiu trece însă și la acuze directe la adresa judecătorilor. „Este de notorietate publică înlesnirea făcută tinerilor judecători din județul Vrancea în obținerea de apartamente construite în sistemul ANL, care, de cele mai multe ori se simt obligați față de «binefăcătorul» lor”. Judecătorii trebuie și ei să locuiască undeva, că doar nu și-or monta corturi în fața Tribunalului. Cît despre „obligația” pe care ar simți-o aceștia față de Oprișan, cam greu, că Primăria se ocupă cu împărțirea apartamentelor, nu Consiliul Județean. Care va să zică, toate aceste nemulțumiri față de judecătorii vrînceni l-au determinat pe Usturoiu să facă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, o cerere de strămutare a dosarului de la Judecătoria Focșani la „o judecătorie de pe lîngă Curtea de Apel Brașov, Tîrgu Mureș și București”. Cel mai mare of al lui Paraschiv Usturoiu este însă că n-a fost numit prefect. Da, Ion Oprea ar fi rămas și acum la CEC, dacă Usturoiu n-ar fi fost „eliminat din poziția de potențial prefect”. Cum s-a produs această eliminare? Exact! Tot din cauza lui Oprișan, cel care ar fi determinat, prin declarațiile sale, „o anumită reacție din partea opiniei publice”. Åži uite așa, Usturoiu n-a ajuns decît șef de Cultură. Åži uite așa, a pierdut Vrancea un mare prefect, care ar fi putut să scoată nu doar Cultura, ci și Vrancea din rahat. Numai că Usturoiu se declară, în aceeași cerere de strămutare, „lider al Alianței Civice Vrancea și al Revoluționarilor vrînceni, responsabil al Programului Coaliția pentru un Parlament Curat în județul Vrancea în anul 2004”. Nu că n-ar fi evidentă întrebarea care urmează, dar scripta manent, așa că… N-ar fi trebuit să fie Usturoiu membru la PNL, PD, PUR sau UDMR ca să fie numit prefect? Cum ar fi putut să fie numit prefect, avînd în vedere calitățile de reprezentant al societății civile, pe care el le enumeră? Nu se pupă, dom’le, nu se pupă! Ca să nu mai vorbim despre faptul că șef la Alianța Civică Vrancea e Niculina Mărgărit, iar la revoluționari vorbim despre Puiu Corneliu și Constantin Mîndroiu. Multe piese din puzzle nu se potrivesc, dar în ultima vreme asta nu e o problemă. Se acceptă, chiar dacă e curat-murdar. Paraschiv Usturoiu se vrea a fi cel mai curat. Atît de curat, că e strălucitor. Atît de strălucitor că te dor ochii! Åži-ți pui ochelari de protecție. Sau de cal! Åži realitatea ți se prezintă mai colorată, distorsionată. Cu ce preț însă?
