Constructorii de biserici sint considerați a fi urmașii meșterului Manole, cel care a ridicat, la cererea lui Neagoe Basarab, Mănăstirea de la Curtea de Argeș. Meșterul Gică Răuță, de pe Valea Nărujei este unul dintre cei care au continuat meseria aceasta. El și-a legat numele de 13 biserici pe care le-a construit din 1985 și pină in prezent, in tot județul. Pe lingă biserici constructorul a ridicat și o sumedenie de case al căror umăr nu și-l mai amintește. Omul spune că acolo unde a făcut o biserică a făcut și o casă la fel de frumoasă. Deși are aproae cincisprezece ani de meserie, Gică Răuță lucrează tot singur, in baza unei autorizații de persoană fizică. Tată a doi copii, o fată și un băiat, meșterul Gică spune că meseria de constructor va avea căutare in orice vremuri. in prezent „meșterul Manole” din Vrancea construiește biserica cu hramul „Sfintului Apostol Andrei”, de pe bulevardul Brăilei. Gică Răuță, meșterul Gică, cum ii place să i se spună se trage dintr-o familie de constructori, de pe Valea Nărujei. De mic copil el a văzut cum părinții săi ridicau case și astfel a invățat, incet, incet, cum se face meseria. După ce a implinit virsta majoratului, Gică Răuță a plecat in armată la Sighetul Marmației, in Maramureș. Aici a văzut cum construiesc maramureșenii bisericile și a rămas impresionat de acest stil. La intoarcerea de la oștire, neavind din ce trăi și pentru că nu a dorit să se angajeze la stat, Gică Răuță a inceput să lucreze ca zidar, cu ziua. Astfel, a ajuns să-l cunoască pe preotul Ionică Bratie pe care l-a mai ajutat la diferite lucrări. „in acea vreme biserica din Năruja, monument istoric, de altfel, stătea să se dărime. intr-o seară, eu și preotul, la un pahar cu vin ne-am gindit că n-ar fi rău s-o refacem și s-o consolidăm. Am mai băut citeva pahare și ne-am apucat de treabă. Am dat jos tencuiala stricată, am curățat totul de jur imprejur, și am făcut-o din nou. in citeva luni a fost gata și arăta la fel ca la inceput, chiar mai bine”, ne-a povestit meșterul Gică. Zidarul a relatat cum, la puțină vreme după ce biserica a fost gata, la Năruja a ajuns un politruc de la cultură, care a inceput să facă scandal. Acesta i-a reproșat meșterului și preotului că au refăcut biserica fără ca să dețină aprobările și autorizațiile necesare. „Dacă am fi așteptat oricum nu le-am fi primit niciodată. Așa că am luat totul pe cont propriu, ne-am spus că nu ne vor impușca pentru aceasta. Oricum ei au venit și au făcut un scandal monstru. Apoi au venit și niște ziariști de la Agerpress și au fotografiat și ne-au luat la intrebări, mai ceva ca la poliție. Totul s-a liniștit după ce preotul i-a cinstit așa cum era obiceiul”, ne-a spus Gică Răuță. „Epifanie mi-a spus că sint un pitic mare” După acest episod, in 1986, biserica de la Năruja a fost sfințită de insuși Preasfinția Sa Episcopul Buzăului și al Vrancei, Epifanie Norocel. Acesta a apreciat calitatea lucrărilor și l-a felicitat pe constructor pentru ceea ce a făcut. „Cind m-a văzut Epifanie Norocel mi-a strins mina și mi-a spus că sint un pitic mare care face lucruri mărețe. De atunci am rămas cunoștințe și ori de cite ori ne mai intilnim la cite o sfințire de biserică stăm un pic de vorbă”, a arătat Gică Răduță. După ce a lucrat la consolidarea Bisericii de la Năruja, meșterului Gică i s-a dus vestea in toată Vrancea iar comenzile au inceput să curgă. Astfel, de-a lungul anilor, ca urmare a măiestriei sale, in bazinul Vrancei s-au inălțat treisprezece biserici. Cele mai multe au fost construite in comunele de munte, unde Gică Răuță era cunoscut ca om harnic și muncitor. „Preotul de la Năruja m-a recomandat și altor colegi de-ai săi care m-au chemat acolo unde aveau nevoie de un constructor bun”, a arătat meșterul Răuță. Pină in prezent, el a ridicat biserici la Burca, Cucuieți, Prahuda, Paltin, Podu Nărujei, Nereju, Nistorești, Herăstrău, Oreavu, Tulnici, Colacu și Focșani. Construcția fiecăreia dintre acestea i-a luat in jur de un an, insă de multe ori lucrările se făceau concomitent la mai multe construcții. „Lucram in funcție de materialele care erau la biserică. Dacă nu mai aveam de lucru la o biserică mergeam la alta și tot așa”, a arătat meșterul. Gică Răuță ne-a spus că el construiește o biserică de la temelie și pină la acoperiș. „Nu mă bag la acoperiș și nici la pictura din interior. Nu mă pricep la pictură, dar am văzut cum pictează pictorii de biserici și cred că trebuie să ai un har special pentru aceasta. Ce pot eu să fac este să pregătesc peretele, pentru ca pictura să iasă cit mai bine”, a arătat meșterul. Pentru a construi o biserică, Gică Răuță are nevoie de schiță, pentru că fiecare client are pretențiile sale. „Dacă ar fi după mine, aș construi biserici in stil maramureșean, pentru că mi se par cele mai reușite. Oamenii de acolo mi se par cei mai sensibili credincioși, dar și cei mai veseli”, a spus meșterul Gică. „Meșterul Manole” lucrează de unul singur Meșterul Gică Răuță nu are societate și nici o echipă de muncitori. El lucrează singur pentru că așa consideră că este cel mai bine, deoarece angajații trebuie plătiți dacă lucrează. „Cind vin la o lucrare, vorbesc cu cel care mă angajează și ii spun cam de ciți oameni am nevoie. Preotul sau cel care se ocupă de construcție aduce oamenii și eu ii coordonez ca să facă treabă bună. Bineințeles că muncesc și eu cot la cot cu ei, nu-i las singuri”, ne-a mai spus constructorul de biserici. in afară de biserici, zidarul a construit și case. Numărul acestora este mult mai mare deoarece toată lumea are nevoie de locuință. Omul spune că acolo unde a făcut o biserică a ridicat și cel puțin o casă, pentru că era apreciat. Gică Răuță de pe Valea Nărujei are doi copii, o fată de șaptesprezece ani și un băiat de aproape paisprezece. Zidarul a afirmat că pe Marinel, fiul său, il va invăța meserie și il va face tot constructor de biserici. „Meseria de constructor este una in care nu se moare de foame, indiferent de vremurile care sint. Așa că imediat cum va implini paisprezece ani, il voi lua cu mine la lucru ca să invețe meserie”, a afirmat meșterul. in prezent, meșterul lucrează la Focșani, la Biserica cu hramul „Sfintul Apostol Anton”, de pe bulevardul Brăilei. De altfel, aici l-am și intilnit, in timp ce tencuia un perete exterior. Alături de el lucrau mai mulți tineri, angajați cu ziua, care pregăteau materialele de construcție. După ce a verificat ce au făcut lucrătorii in lipsa sa, meșterul s-a urcat din nou pe schelă și a continuat treaba.
Sunt așa uimit auzind toate informațiile ăstea despre bunicul meu